Sute de mii de cehi au ieșit în stradă în Prague, sâmbătă, pentru a protesta împotriva politicilor guvernului condus de premierul Andrej Babis, într-unul dintre cele mai ample manifestații din ultimii patru ani

Privatizarea libertății și vulnerabilizarea democrației

Protestul, organizat sub sloganul „Un milion de momente pentru democrație”, a fost declanșat de temerile legate de reducerea cheltuielilor militare, dar și de semnele tot mai evidente de aliniere a politicilor cehe cu modelul autoritar promovat de Rusia. Participanții s-au adunat pe câmpia Letna, de unde au fluturat steaguri ale Cehiei și ale Uniunii Europene, arătându-și susținerea pentru valorile democratice și pentru libertatea presei, considerată de mulți ca fiind tot mai amenințată.

„Sunt aici pentru că îmi pasă de viitorul țării mele”, a declarat Tomas Chaloupka, un tânăr de 22 de ani, care și-a exprimat îngrijorarea față de tentativele actualului guvern de a manipula opiniile publice prin controlul asupra mass-media. În ciuda faptului că Babis și partidul său, ANO, au revenit la guvernare în decembrie 2025, după patru ani de opoziție, mulți cehi consideră că direcția aleasă de premier amenință fundamentul democratizării țării.

Risc de deriva autoritară: avertismentele unui val de proteste

Organizatorii protestului, o coaliție civică numită „Milion Chvilek”, au tras un semnal de alarmă cu privire la pericolul ca Cehia să urmeze exemplele Slovaciei lui Robert Fico sau Ungariei lui Viktor Orban, țări în care liderii au adoptat modele autoritare și au fost acuzați de subminarea statului de drept. La manifestație, mulți cetățeni și-au exprimat temerile că, dacă nu vor fi puse în aplicare reforme care să reafirme valorile democratice, se va ajunge într-un stat în care libertatea de exprimare și independența justiției sunt trecute sub tăcere.

„Nu vrem să fim Ungaria”, a spus profesoara Hana Malanikova, reflectând frustrarea multora față de posibilele alunecări autoritare ale guvernului. Protestatarii sunt extrem de preocupați de planurile autorităților de a reduce bugetul pentru apărare și de a schimba legislația privind finanțarea și reglementarea ONG-urilor — un aspect care amintește de practicile din anumite țări din Estul Europei, unde ONG-urile sunt adesea stigmatizate și controlate drept opozanți ai puterii.

O poziție precarizată: între reformă și regres

La baza protestelor se află, de asemenea, nemulțumirea față de deciziile guvernului de a modifica modul în care funcționează televiziunea publică și de a impune limite stricte asupra activităților ONG-urilor. Această mișcare, avertizează criticii, poate duce la intimidare și hărțuire administrativă, afectând grav independența instituțiilor democratice și pluralismul mediatic.

Andrej Babis, fost colaborator al securității cehoslovace și om de afaceri de succes în domeniile chimic și agricol, a devenit o figură controversată încă de la începuturile carierei sale politice. În perioada 2017-2021, a fost prim-ministru, iar ulterior, alianța sa cu formațiunea extrem de dreaptă SPD și cu un grup de opoziție condus de partide care se opun politicilor ecologice, a accentuat polarizarea societății.

În timp ce protestele continuă, piețele politice se află sub tensiune, iar perspectiva unei epoci de politic și exprimare liberă rămâne fragilă. Dacă guvernul lui Babis va reuși să implementeze măsurile dorite sau dacă opoziția și reacția civică vor reuși să oprească această alunecare spre autoritarism, va depinde în mare măsură de vigilența și unitatea societății cehe. În orice caz, spectrul unei revolte civice majore și a unei pierderi a libertăților fundamentale pare departe de a fi trecut, iar cehii continuă să-și exprime dorința pentru o țară în care democrația și statul de drept să rămână insubstituibile.

Sursa: Libertatea