Economia Rusiei se confruntă cu presiuni tot mai mari în contextul războiului din Ucraina, iar anul 2025 aduce noi provocări: inflație ridicată, deficit bugetar în creștere și scădere a veniturilor din petrol și gaze. Aceste elemente pun la încercare capacitatea Kremlinului de a susține efortul militar fără a declanșa o criză internă.
Creșterea deficitului și impactul sancţiunilor
În ultimele luni, deficitul bugetar al economiei Rusiei s-a adâncit, alimentat de cheltuieli record pentru forțele armate. Sancţiunile occidentale, în special cele recente impuse asupra Lukoil și Rosneft, au crescut costurile de operare ale companiilor petroliere și au forţat redirecţionarea exporturilor prin entităţi mai mici, generând cheltuieli suplimentare pentru economia Rusiei.
- Cheltuieli militare aproape 40 % din bugetul de stat.
- Deficit bugetar amplificat de taxele suplimentare pe corporaţii și consumatori.
Inflaţia şi povara fiscală asupra populaţiei
Inflaţia în Rusia a atins un nivel de aproximativ 7,6 % în 2025, conform prognozelor IMF, iar guvernul a majorat taxa pe valoarea adăugată (TVA) și impozitele pe venit pentru a finanța cheltuielile militare. Deşi preţurile la bunurile importate au crescut, autoritățile consideră că nivelul de protest social rămâne scăzut datorită controlului informaţiilor și a unor plăţi subvenţionate către soldaţi şi familiile acestora.
Eforturile de substituție și „câştigătorii” de război
Pentru a compensa restricţiile asupra importurilor, economia Rusiei a accelerat producţia internă de textile, încălţăminte, produse alimentare şi electronice de bază. Salariile în anumite sectoare au crescut între trei şi cinci ori faţă de 2021, în special în industria de apărare şi în rândul lucrătorilor calificaţi. Acest „boost” economic a redus sărăcia în unele regiuni rurale și a diminuat presiunea asupra guvernului.
Rezervele fondului suveran și perspective pe termen lung
Fondul Național de Bunăstare al Rusiei a scăzut cu 57 % din valoarea sa lichidă de la începutul conflictului, conform datelor Kyiv School of Economics. Epuizarea acestui tampon financiar limitează opţiunile Kremlinului de a menţine cheltuielile militare fără a recurge la reduceri vizibile ale cheltuielilor sociale. Analistii Atlantic Council avertizează că, pe termen mediu, economia Rusiei ar putea întâmpina dificultăţi în a susţine nivelul actual al militarizării fără a afecta calitatea vieţii cetăţenilor.
Concluzie
Economia Rusiei rămâne stabilă pe termen scurt datorită unor surse de venit interne și sprijinului acordat militarilor, dar deficitul bugetar, inflaţia și epuizarea fondului suveran provoacă riscuri pe termen mediu și lung. Monitorizarea evoluţiilor economice și a efectului sancţiunilor occidentale rămâne esențială pentru a înţelege cum va evolua strategia Kremlinului în contextul războiului din Ucraina.
