Inteligența artificială în educație a devenit o realitate cotidiană în școlile europene, profesorii utilizând instrumente ca ChatGPT pentru pregătirea lecțiilor și elevii recurgând la aplicații AI pentru sprijin la teme. Raportul publicat în decembrie 2025 de European Schoolnet evidențiază că România rămâne singura stat european fără un cadru oficial care să reglementeze utilizarea AI în școli.
AI – prioritate publică în sistemele educaționale europene
Dintre cele 23 de sisteme analizate, 13 consideră inteligența artificială în educație o prioritate majoră, iar 7 o tratează ca prioritate moderată.
În 20 de sisteme există deja strategii sau ghiduri oficiale care reglementează utilizarea AI în activitățile didactice.
* Francea: ministerul educației permite utilizarea AI generativă cu reguli stricte privind protecția datelor și transparența.
* Germania: landurile adoptă recomandări UNESCO ce impun declararea explicită a utilizării AI în lucrările elevilor.
* Alte state: orientări clare pentru predare, evaluare și responsabilitățile etice ale profesorilor.
Formarea profesorilor – componentă centrală a politicilor AI
European Schoolnet arată că 22 din cele 23 de sisteme pun dezvoltarea competențelor profesorilor în centrul politicilor de inteligență artificială în educație.
Cursurile de formare includ nu doar aspecte tehnice, ci și etică, bias algoritmic, protecția datelor personale și impactul AI asupra evaluării elevilor.
* Formare inițială și continuă.
* Ateliere practice privind utilizarea responsabilă a AI.
* Module de evaluare a riscurilor și de gestionare a datelor.
Situația României – lipsă de cadru de reglementare AI
În ciuda utilizării informale a instrumentelor AI de către cadrele didactice, România nu a publicat până la sfârșitul anului 2025 niciun ghid oficial sau strategie națională pentru inteligența artificială în educație.
Această absență lasă profesorii fără repere instituționale, fără protecție juridică și fără recomandări clare din partea autorităților.
Provocări și perspective pentru România
Fără un cadru de reglementare AI, riscurile majore identificate în raport sunt: pregătirea insuficientă a profesorilor, vulnerabilități privind securitatea datelor și incertitudinea în evaluarea lucrărilor elevilor.
Implementarea rapidă a unor politici publice coerente ar putea alinia România la standardele europene și ar oferi sprijinul necesar pentru o utilizare responsabilă a inteligenței artificiale în școli.
Pentru a urmări evoluțiile reglementărilor și practicilor privind AI în educație, este esențială informarea continuă a cadrelor didactice, a factorilor de decizie și a publicului larg.
