Exploatarea sexuală a copiilor online a ajuns la un nivel alarmant, a indicat recent raportul liniei esc_ABUZ a Organizației Salvați Copii. În primele unsprezece luni ale anului 2025, 45 245 de sesizări au conținut peste 90 000 de linkuri către materiale de abuz sexual asupra copiilor, marcând o creștere de 133 % față‑de‑anul precedent.
cifrele care ilustrează amploarea fenomenului
– 45 245 de sesizări în perioada 1 ianuarie – 3 decembrie 2025
– peste 90 000 de linkuri către materiale de abuz sexual asupra copiilor
– creștere de 133 % comparativ cu 2024
Aceste date reflectă nu doar o conștientizare sporită a riscului, ci și o reală intensificare a exploatării sexuale a copiilor online. Volumul ridicat de materiale semnalează necesitatea unor intervenții rapide la nivel de politici publice, reglementări tehnice și educație digitală.
campania „dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe”
Mesajul campaniei se concentrează pe responsabilitatea distribuției de imagini intime ale minorilor, subliniind că fiecare „share” al unei poze contribuie la lanțul de exploatare sexuală a copiilor online. Campania este susținută de personalități publice precum Simona Halep, Cristina Neagu, Dana Rogoz, Tily Niculae și alții, pentru a scoate problema din zona de tabu.
personalități implicate în sensibilizare
Lista celor care au aderat la inițiativă cuprinde:
– Simona Halep
– Cristina Neagu
– Dana Rogoz
– SORE
– Tily Niculae
– Alexandra Ungureanu
– Alex Zlăvog
– Bianca Adam
– Constantin Popovici
– Gabriel Fereșteanu
– Iulia Ionescu
– MIRA
– Răzvan Moței
exemple de reacții culturale: expoziția Kulterra
Între 10 și 17 decembrie 2025, Galeria Kulterra a prezentat o expoziție foto care pune în evidență imagini demne de a fi „puse în ramă”. Această inițiativă contrastează vizual cu materialele de abuz sexual asupra copiilor, subliniind diferența dintre conținutul sănătos și cel dăunător.
self‑generated child sexual abuse material – SG‑CSAM
Materialele generate de minori cu telefoanele proprii reprezintă o parte semnificativă a exploatării sexuale a copiilor online. Deși inițial create cu acordul minorului, acestea devin probe ale abuzului: niciun copil nu poate consimţi legal la producerea de conținut sexual.
factorii care amplifică riscul
Pandemia, școlile virtuale și timpul extins petrecut în fața ecranelor au facilitat contactul cu persoane necunoscute pe platforme criptate. Grupurile închise și funcțiile de autodistrugere a mesajelor oferă o iluzie de siguranță, dar capturile de ecran păstrează imaginile pe termen lung.
importanța schimbării terminologiei
Codul penal român menționează „materiale pornografice cu minori”, un termen care diluează gravitatea faptei. Organizațiile internaționale recomandă înlocuirea lui cu expresii precum „materiale de abuz sexual asupra copiilor” pentru a evidenția natura infracțională a exploatării sexuale a copiilor online.
inițiative de intervenție și raportare
Programul Ora de Net, susținut de Comisia Europeană, oferă instrumente de raportare (esc_ABUZ) și colaborează cu INHOPE, Internet Watch Foundation și Poliția Română. Scopul este crearea unei punți între utilizatori, autorități și platforme digitale pentru a combate exploatarea sexuală a copiilor online.
Creșterea numărului de materiale de abuz sexual asupra copiilor impune monitorizare constantă, informare actualizată și colaborare între sectorul public, mediul privat și societatea civilă.
