Interdicția acces copii sub 16 la rețelele sociale a intrat oficial în vigoare în Australia, marcând primul caz la nivel mondial în care minorii sunt excluși de pe platforme precum Instagram, TikTok și Facebook. Legea, adoptată după dezbateri intense, urmărește să reducă expunerea tinerilor la conținut nociv și la algoritmi agresivi. Autoritățile australiane susțin că măsura va spori siguranța online a copiilor, deși implementarea rămâne subiect de monitorizare.
Reacțiile internaționale la interdicția australiană
Europa și propunerile legislative
Parlamentul European a cerut în noiembrie un ban similar pentru minori sub 16 ani, iar președinta Comisiei Ursula von der Leyen a lăudat abordarea australiană. Mai multe state au anunțat planuri de reglementare:
- Franța: studiază interdicția totală pentru copiii sub 15 ani și „starea de asediu digital” nocturnă pentru adolescenți.
- Spania: prevede creșterea vârstei minime de la 14 la 16 ani.
- Germania: solicită consimțământ parental pentru 13‑16 ani, dar încă nu are mecanisme de verificare eficiente.
- Norvegia și Danemarca: propun restricții pentru sub 15 ani, cu posibilitatea acordării accesului părinților pentru 13‑14 ani.
Asia și alte regiuni
În Asia de Sud, Pakistan și India introduc obligativitatea verificării vârstei și a consimțământului părinților, fără a impune un ban complet. Malaysia va interzice prezența copiilor sub 16 ani pe rețelele sociale începând cu 2026, completând reglementările existente privind licențierea platformelor. Noua Zeelandă a pregătit un raport final pentru începutul lui 2026, anticipând adoptarea unei legi similare cu cea australiană.
Provocări în aplicarea interdicției
Specialiștii subliniază dificultatea tehnică a interdicției în contextul utilizării VPN‑urilor și a conturilor anonime. Sistemele de verificare a vârstei pot necesita date biometrice sau identificare digitală, ridicând întrebări privind confidențialitatea și drepturile utilizatorilor. Unele țări explorează soluții bazate pe:
- aplicații de verificare a identității la nivel național,
- colaborarea cu platformele pentru blocarea accesului în urma raportărilor autorităților,
- educația digitală a părinților și a elevilor pentru a reduce dependența de tehnologie.
Perspective pentru reglementarea globală a rețelelor sociale
În Statele Unite, companiile tech au contestat legea australiană, invocând posibile discriminări comerciale. În Coreea de Sud și Japonia, autoritățile preferă să reglementeze utilizarea dispozitivelor în mediul școlar sau să impună limite de timp zilnic, evitând o interdicție totală. Trendul global indică o convergență spre măsuri mixte: verificări stricte ale vârstei, implicarea părinților și restricții orare, menite să protejeze minorii fără a compromite libertatea de exprimare.
Monitorizarea evoluțiilor legislative și a eficienței mecanismelor de aplicare rămâne esențială pentru a evalua impactul interdicției australiane și a orienta viitoarele politici de siguranță online a copiilor.
