Ministrul Sănătății abandonează planul de reformare radicală a rezidențiatului: modelul pe patru subdomenii, considerat nerealist
Reforma sistemului de rezidențiat în România, care urma să fie implementată începând din trimestrul al patrulea al anului 2026, a fost pusă în stand-by de autorități din cauza criticilor din interiorul Ministerului Sănătății. Anunțul a fost făcut de ministrul Alexandru Rogobete, ce a explicat că modelul propus, ce viza împărțirea procesului de admitere pe patru subdomenii distincte, pare nesustenabil și nu poate fi aplicat în condițiile actuale ale sistemului medical românesc.
Un plan îngreunat de complexitate și lipsă de suport
Potrivit declarațiilor oficialului, noile reguli „nu prea stau în picioare” și, ca atare, ministerul a decis să păstreze formatul clasic al concursului pentru sesiunea de admitere din 15 noiembrie 2026. Initial, reformatorii intenționau să diferențieze procesul de selecție în funcție de specializări, pentru a eficientiza pregătirea rezidenților în domenii precum medicina generală, chirurgie, pediatrie și alte subdisipline, dar acest plan s-a lovit de obstacole logistice și de critici din partea unor medici și cadre universitare.
Din cauza complexității implementării și a temerilor că o schimbare bruscă ar putea crea confuzie și ar putea avea efecte negative asupra calității formării, autoritățile au decis să mențină metoda tradițională de admitere. Astfel, procesul va rămâne neschimbat, cel puțin pentru următorul an universitar, până la reevaluarea completă a contextului.
Contextul reformei și obstacolele întâmpinate
Reforma predilectă a ministrului Rogobete și a echipei sale a fost motivată de nevoie de transparență și de reducere a coruperii în procesul de admitere, dar și de dorința de a adapta pregătirea practicienilor la noile cerințe ale sistemului medical. În esență, modelul de patru subdomenii urmărea să diferențieze atît conținutul, cît și criteriile de evaluare, în speranța de a oferi fiecărei specializări o adaptare mai precisă la specificul activității zilnice.
Însă, în ciuda intențiilor bune, majoritatea specialiștilor și clinicienilor și-au exprimat îngrijorarea cu privire la implementare, invocând insuficiența resurselor umane și logistice, precum și riscul de fragmentare a formării profesionale. În plus, majoritatea universităților de medicină și-au exprimat reticența față de schimbările majore, preferând menținerea unui proces clar și expres.
Perspective și reacții din sistemul medical
Decizia de a nu aplica modelul pe patru subdomenii în acest moment indică, în primul rând, o reevaluare a priorităților și a capacității de adaptare a sistemului de sănătate și învățământ medical din România. În contextul deficitului acut de medici specialiști, în special în zonele rurale și defavorizate, o reformă de anvergură care pare dificil de administrat în momentul de față riscă să întârzie și mai mult procesul de calificare a personalului medical.
„Pe de o parte, modificarea pare promițătoare, dar, în realitate, pare nesustenabil în condițiile actuale”, a afirmat ministrul, explicând alegerea de a păstra sistemul tradițional.
În timp ce autoritățile din sistemul sanitar și-au manifestat intenția de a revizui planurile pentru anii următori, este clar că procesul de reformare va continua să fie unul complex, cu multe încercări și ajustări. Deocamdată, admiterea la rezidențiat se va desfășura în același cadru familiar, dar discuțiile despre o reformă mai radicală vor fi cel mai probabil reluate odată cu creșterea resurselor și cu o pregătire mai aprofundată a întregului sistem.
Pe termen scurt, specialiștii și aspiranții la rezidențiat trebuie să se concentreze asupra pregătirii în condiții obișnuite, în vreme ce autoritățile se angajează să reevalueze oportunitatea și fezabilitatea unor modele inovatoare care să răspundă mai bine nevoilor sistemului de sănătate din România.
Sursa: G4Media
