O adolescentă din Canada a fost diagnosticată cu o formă extrem de rară de alergie: urticarie aquagenică, o afecțiune ce o face sensibilă la contactul cu apa. Tânăra a prezentat episoade recurente de urticarie, ce apăreau ori de câte ori pielea ei intra în contact cu orice tip de apă, indiferent de temperatură sau sursă. Diagnosticul a fost stabilit după teste speciale și a reprezentat un caz medical deosebit de rară în literatură.
Primele semne și descrierea cazului
Pacienta, în vârstă de 16 ani, s-a prezentat la clinica din Canada cu urticarie acută, manifestată prin umflături inflamate, înconjurate de zone de piele roșie, cu diametre între 1 și 3 centimetri. Primele episoade începuseră aproximativ doi ani înainte, imediat după debutul menstruației. Fata a relatat că, ori de câte ori pielea sa era udată, indiferent de tipul apei – de la duș și baie, până la ploaie sau înot în piscină sau mare – îi apăruseră erupții cutanate care dispăreau spontan în 30-60 de minute, fără alte simptome asociate.
Medicii au constatat, de asemenea, că adolescentei nu îi era afectată respirația sau sistemul circulator și nu avea antecedente familiale de alergii severe sau alte afecțiuni alergice. Analizele de sânge și urină au stabilit că funcțiile vitale erau normale, ceea ce a condus la investigații suplimentare pentru diagnosticul diferential.
Diagnosticul de urticarie acvagenică
Prin testarea de provocare, medicii au demonstrat că urticaria se declanșa chiar și prin contactul cu apă la temperatura camerei. Pe abdomen, o compresă îmbibată cu apă a provocat apariția erupțiilor în mai puțin de 20 de minute, confirmând astfel suspiciunea inițială.
Fără un istoric familial de alergii similare, dar cunoscând alergiile adolescentei la praf, iepuri și pisici, specialiștii au stabilit cu certitudine că simptomele nu erau cauzate de acești alergenii obișnuiți. Conform publicației medicale BMJ Case Reports, în literatura de specialitate există doar aproximativ 100 de cazuri documentate de urticarie aquagenică, aceasta fiind printre cele mai rare forme de alergie la apă.
Tratament și evoluție
Prima opțiune a medicilor a fost administrarea antihistaminicelor – în cazul adolescentei, cetirizină – pentru controlul simptomelor. După șapte zile de tratament și eliminarea medicației, au fost realizate teste de provocare, care au confirmat reacția adversă. În cele din urmă, pacientei i s-a recomandat un tratament continuu cu doze zilnice de cetirizină, cu rezultate vizibile după câteva luni.
La opt luni de tratament, tânăra a raportat o confort sporit și un control al simptomelor doar dacă omitea o doză de medicament. La 14 luni de tratament, a afirmat că activitățile zilnice nu mai erau afectate de alergie, fiind capabilă să desfășoare toate activitățile obișnuite fără restricții. În prezent, medicii urmăresc evoluția sa.
Cazul este deosebit de rar și pune în evidență dificultățile de diagnostic ale unor afecțiuni foarte rare, precum urticaria aquagenică. Până în prezent, cauza exactă a acestei patologii misterioase nu a fost identificată, dar specialiștii observă o frecvență mai mare la debutul pubertății și o prevalență mai mare la femei.
Faptul că această afecțiune poate fi dominată cu tratament adecvat și monitorizare a fost un aspect important evidențiat în cazul adolescentei, iar medici canadieni au confirmat că, cu un management corect, calitatea vieții pacienților poate fi restabilită.
Însă, pentru că accentul se pune pe dificultatea diagnosticării și pe rareitatea cazurilor, cazul adolescentului va fi publicat în revista medicală BMJ în data de 10 aprilie.
