Începe procesul suspecților implicați în jaful Tezaurului Dacic, expus la Muzeul Drents din Assen
Procesul suspecților implicați în jaful Tezaurului Dacic, expus în Muzeul Drents din Assen, a început. Starea generală a acestora pare a fi una precară, plângându-se în fața instanței de condițiile inumane din detenție. Arestările au avut loc după ce o serie de artefacte antice, cu o valoare inestimabilă, au fost furate și recuperate ulterior.
Detenția, o experiență traumatizantă pentru suspecți
Chesley W., în vârstă de 37 de ani, a declarat că a fost tratat ca un animal, petrecând șase luni într-o celulă putredă, împărțind spațiul cu șobolani. Publicarea fotografiei și a numelui său pe internet este o umilință care îl va bântui, a adăugat acesta în fața instanței. Anterior, Chesley W. a executat o pedeapsă de cinci ani și cinci luni pentru jaf, deținere de arme, conducere sub influența alcoolului și furt din magazine. Se pare, de asemenea, că a primit un diagnostic de tulburare de personalitate.
Un alt suspect, Bernhard Z., cu un trecut similar cu al lui Chesley W., s-a plâns de condițiile din detenție. Acesta a executat o pedeapsă de cinci ani și cinci luni pentru spargerea unei locuințe. Cazierul său judiciar abundă în fapte de vandalism, agresiune, posesie de droguri și conducere sub influența alcoolului. Z., o prezență constantă în cadrul serviciului de probațiune, a mărturisit că este furios, dar a invocat dreptul la tăcere. Mai târziu, a adăugat că ar putea dori să spună ceva, însă deocamdată va păstra tăcerea.
Jan B., posibil cel mai dificil suspect
Jan B., cel mai tânăr dintre suspecți, în vârstă de doar 21 de ani, a refuzat să coopereze cu serviciul de probațiune. În instanță, s-a pus problema dacă acesta ar trebui judecat ca minor. B. a lucrat ca pictor în Heerhugowaard și locuia cu părinții săi. Oficialii serviciului de probațiune au subliniat îngrijorarea lor cu privire la motivele care au stat la baza implicării lui B. în jaf. Aceștia nu sunt siguri dacă a fost vorba de bani sau de influență, mai ales că tânărul are cazierul curat. Și el a ales să își exercite dreptul la tăcere.
Robert Van Langh, directorul Muzeului Drents, a descris furtul drept un atac brutal asupra pieselor de patrimoniu. Acesta a menționat că furtul a avut un impact major, atât la nivel intern, cât și internațional. A subliniat că valoarea reală a artefactelor nu este doar o chestiune monetară, ci una culturală, care definește identitatea. El a vorbit despre o perioadă oribilă, încheiată abia recent, cu returnarea obiectelor.
„Banii nu pot compensa furtul de identitate culturală”, a precizat Van Langh, evocând emoția puternică resimțită în România. Dispariția obiectelor nu a fost percepută ca o simplă pierdere, ci ca o rană adâncă în memoria colectivă. Furtul a generat tensiuni, tulburând întreaga societate românească.
Avocații vor susține pledoariile în instanță joi.
