Conform Libertatea: Băile Govora, un „oraș-parc” din județul Vâlcea, devine gazda unei incursiuni în istoria și fantezia arhitecturală românească, ca primă oprire a itinerarului Muzeului de Arhitectură din România (MUZA). Proiectul, coordonat de arhitecta Ilinca Păun Constantinescu, explorează conceptul de „fantezie” aplicat la scară urbană, analizând distanța dintre proiectul ideal și realizarea concretă.
Govora, o fantezie a modernității
Stațiunea Băile Govora, cunoscută pentru aerul său iodat și sulfuros, a fost concepută la sfârșitul secolului al XIX-lea ca un organism unitar, unde sănătatea, peisajul și arhitectura se împleteau. Acest concept de „fantezie pură a modernității” a transformat Govora într-un exemplu, alături de modele europene precum Vichy sau Karlovy Vary. Cele aproape 20 de hectare de parc balnear conectează hotelul, stabilimentul de băi, cazinoul și izvoarele din pădure, oferind o experiență terapeutică completă.
Parcul balnear și arhitectura emblematică
Structura stațiunii este definită de patru piloni importanți. Primul este parcul balnear, care oferă însăși esența spațială a așezării. Al doilea este stabilimentul de băi, proiectat de arhitectul Ernest Doneaud, ce păstrează elemente decorative originale Villeroy & Boch. Alături de acesta, Marele Hotel, reprezentat de emblematicul Hotel Palace, a fost conceput cu o structură antiseismică și o orientare optimă pentru expunerea la soare. Completa ansamblul, cazinoul proiectat de prima femeie arhitect diplomat din România, Virginia Andreescu Haret, oferea un spațiu de cultură și socializare.
MUZA își propune să aducă această istorie în prezent prin cinci secțiuni narative, începând cu fantezia originară a naturii ca medicament, continuând cu cea a modernității de la 1900 și evoluând prin fantezia epocii comuniste, ilustrată prin filme de propagandă despre turismul de masă. Expoziția abordează și fantezia suspendată a anilor ’90, marcată de degradarea monumentelor istorice.
Studio Govora și reactivarea fanteziei
Zona cea mai optimistă a expoziției este dedicată „fanteziei reactivate”, prezentând munca echipei Studio Govora. Fondată de arhitecți tineri, asociația a transformat cercetările academice într-o metodologie de salvare a stațiunii. Aceștia combină proiectele mari de restaurare cu micro-intervenții rapide, precum refacerea foișorului interbelic din parc, și susțin eforturi civice pentru protejarea patrimoniului.
Piața imobiliară, dinamică și în continuă expansiune, este un barometru al transformărilor economice și sociale. În acest context, o analiză a pieței imobiliare din România dezvăluie tendințe semnificative, influențate de factori macroeconomici, demografici și de cererea specifică pentru diferite tipuri de proprietăți.
În ciuda provocărilor, precum îmbătrânirea populației și restrângerea activităților economice locale, identitatea vizuală a Băilor Govora ca oraș-parc rămâne puternică. Clădiri precum Vila Popovici și Vila Lili păstrează eleganța de altădată, iar legendele urbane, precum cea despre Vila Crizantema, cunoscută drept Vila Ceaușescu, adaugă un strat suplimentar la memoria colectivă a locului.
Experiența de la Băile Govora subliniază potențialul uriaș al patrimoniului balnear românesc, care deține o treime din izvoarele termale ale Europei. Demersul inițiat de MUZA demonstrează că fantezia poate transcende nostalgia, transformând amintirile prăfuite într-un proiect viu, capabil să redea comunității nu doar sănătatea fizică, ci și sentimentul de apartenență la o resursă comună de visare și reconectare cu sine.
Sursa: Libertatea
