Conform Descopera: Cultura Clovis și arma misterioasă
Arheologii se confruntă cu o dilemă majoră referitoare la tehnicile de vânătoare utilizate de către oamenii culturii Clovis, o civilizație antică ce a populat America de Nord acum aproximativ 13.340 – 12.710 ani. Se credea că aceștia foloseau atlatlul, un dispozitiv ce amplifica forța și distanța de aruncare a sulițelor, pentru a vâna mamuți și alte animale de mari dimensiuni.
Însă, studii recente pun sub semnul întrebării această ipoteză. Mai exact, cele mai vechi atlatluri descoperite pe continentul american au o vechime cuprinsă între 9.300 și 6.100 de ani. Acest lucru ridică serioase semne de întrebare, deoarece perioada de existență a culturii Clovis este cu mult anterioară.
„Pe lângă faptul că nu am găsit niciodată un atlatl într-un sit Clovis, rezultatele noastre statistice indică un decalaj de aproximativ 4.000 de ani între dispariția acestei culturi și apariția estimată a armei. Diferența este uriașă”, a declarat profesorul Metin Eren, de la Universitatea Kent State din SUA.
Aceste constatări sugerează că oamenii Clovis, cunoscuți pentru vânătoarea de megafaună, ar fi recurs la alte metode, posibil sulițe aruncate manual sau sulițe de împungere. Utilizarea acestor tehnici ar fi necesitat o apropiere considerabil mai mare de animale periculoase, crescând riscul accidentelor. Deși aceste metode ar fi presupus un efort fizic mai mare, impactul armelor folosite ar fi putut fi mai puternic decât cel al proiectilelor lansate cu atlatlul.
Evoluție convergentă a tehnologiei.
Ipoteze noi despre armele folosite
Noul studiu, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, scoate în evidență și fenomenul de evoluție convergentă a tehnologiei. Acesta se referă la apariția independentă a anumitor unelte în populații umane diferite, fără legături directe. Atlatlul era deja cunoscut în Eurasia paleolitică, iar apariția sa mult mai târzie în Americi indică faptul că nu a fost adus de primii migratori, ci a fost dezvoltat local.
Cercetătorii admit că, în prezent, nu există o imagine clară asupra arsenalului folosit de către oamenii Clovis. Misterul armelor cu care aceștia au reușit să doboare mamuți rămâne, așadar, deschis. Procesul de evoluție convergentă, prin care grupuri umane diferite ajung la soluții tehnologice similare pentru probleme comune, este un aspect fascinant studiat de arheologi.
Studiul subliniază importanța cercetării continue pentru înțelegerea complexă a dezvoltării tehnologice și a adaptării umane în preistorie. Până la noi descoperiri, adevărul despre armele letale de vânătoare folosite de oamenii Clovis rămâne un subiect de speculație.
Sursa: Descopera
