Conform Gândul: Țările europene își retrag discret rezervele de AUR din depozitele externe, mutându-le mai aproape de granițele naționale, o strategie influențată de costuri, dar mai ales de incertitudinea geopolitică globală. Banca Centrală a Olandei (DNB) a confirmat recent mutarea a 86 de tone de AUR din SUA și Canada către Londra, un pas menit să sporească reziliența și pregătirea în fața eventualelor crize.
Retragerea aurului din America de Nord
Decizia Băncii Naționale Olandeze reflectă o tendință în rândul băncilor centrale europene de a-și apropie rezervele strategice. În cazul Olandei, peste o treime din rezerva totală de 313 tone a fost relocată la Banca Angliei. Această operațiune, care a durat luni de zile, a vizat simplificarea accesului la AUR în situații de criză, acolo unde poate fi tranzacționat mai eficient. Guvernatorul DNB, Olaf Sleijpen, a subliniat că măsura este necesară pentru consolidarea capacității de reacție.
Germania și Franța, pe aceeași direcție
Olanda nu este singura țară europeană care își reorientează rezervele de AUR. Germania, prin Bundesbank, a demarat în anii trecuți un amplu proces de repatriere a aurului din străinătate, în special din New York și Paris, mutând peste 200 de tone către Frankfurt. Franța a anunțat, de asemenea, aducerea în țară a unei părți din rezerva sa de AUR, anterior păstrată în SUA. Aceste mișcări vin în contextul unui mediu internațional marcat de tensiuni comerciale și militare.
Aurul României, la Londra și în țară
România deține aproximativ 104 tone de AUR, o parte fiind păstrată la Banca Națională a României (BNR), iar majoritatea, peste 61 de tone, fiind depozitată la Banca Angliei. Piața londoneză este considerată un hub important pentru tranzacționarea aurului, facilitând lichiditatea în perioade de instabilitate. Valoarea rezervei de AUR a României, exprimată în euro, a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani, ajungând la peste 12 miliarde de euro la sfârșitul anului 2025, conform datelor BNR. Această creștere este atribuită și apetitului crescut pentru AUR ca investiție de refugiu în perioade de incertitudine globală.
Controverse privind repatrierea aurului
În trecut, repatrierea integrală a rezervei de AUR a României a fost subiect de dezbatere politică intensă. În 2019, o inițiativă legislativă a vizat aducerea în țară a 95% din aurul depozitat la Banca Angliei. Proiectul s-a lovit de opoziția PNL și USR, care au considerat măsura populistă și o tentativă de control politic asupra BNR. Curtea Constituțională a respins contestațiile, însă președintele Klaus Iohannis a refuzat promulgarea legii, argumentând că ar afecta independența Băncii Centrale și ar încălca tratatele europene. Ulterior, în 2021, proiectul a fost respins definitiv de Camera Deputaților, iar statutul BNR nu a fost modificat.
Tezaurul pierdut la Moscova
Situația aurului depozitat în străinătate nu trebuie confundată cu Tezaurul României, evacuat în Rusia în perioada 1916-1917. Este vorba despre peste 91 de tone de AUR fin, bijuterii ale Reginei Maria, obiecte de artă și arhive, care nu au mai fost returnate integral, în ciuda unor restituiri parțiale din anii 1935 și 1956. Autoritățile ruse au reacționat ironic la solicitările României, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, calificând aceste pretenții drept datorii fantomă.
Sursa: Gândul
