O analiză detaliată a unei probe din asteroidul Bennu, adusă pe Pământ de misiunea NASA OSIRIS-REx în septembrie 2023, a revelat noi perspective despre modul în care apa și materialele organice au interacționat în primele etape ale formării Sistemului Solar

Detalii despre compoziția asteroidului Bennu

Analizele realizate cu tehnici de ultimă oră, precum spectroscopia în infraroșu și Raman, au permis identificarea unor variații fine în structura chimică a mostrei provenite din Bennu. La scară nanometrică, acestea au demonstrat că aceste zone sunt segregate riguros, formând trei domenii principale. Unul conține hidrocarburi dispuse în lanțuri deschise, al doilea aldehidii de carbonat și un al treilea zone organice bogate în azot, ce găzduiesc molecule complexe.

Probele de pe asteroid indică, astfel, un mod de formare care nu implică amestecare uniformă, ci mai degrabă interacțiuni selective ale apei și materialelor organice. În unele regiuni, prezența compușilor cu sulf organic, limitați aproape în totalitate la zonele bogate în carbonați, sugerează precipitații din fluide bogate în apă, care au lăsat urme distincte în structura mineralogicală a asteroidului.

Indicii despre istoria timpurie a Sistemului Solar

Apariția acestor domenii distincte în compoziție sugerează că apa a circulat prin asteroid pe căi restricționate. Zona cu hidrocarburi și cea cu compuși organici cu azot au fost probabil expuse unor condiții relativ uscate, în timp ce mineralele carbonatice s-au format ca urmare a precipitațiilor din fluide apoase. Astfel, nu toate regiunea asteroidului au fost afectate în mod egal de apă, ceea ce indică un proces de formare complex și variat.

„Distributia clară și segregată a acestor domenii chimice sugerează că apa nu a modulat uniform întregul asteroid,” precizează cercetătorii. Această diferențiere în compoziție poate oferi indicii despre modul în care asteroidul Bennu s-a format și a evoluat, fiind un model pentru înțelegerea proceselor din timpul formării Sistemului Solar.

Analiza amănunțită a mostrei a permis și detectarea unor molecule organice complexe, ce conțin azot, ale căror origini pot fi legate fie de materiale vechi încă din timpul formării asteroidului, fie de procese chimice ulterioare. Acest tip de informație ar putea aduce înțelegeri noi despre modul în care aceste componente au fost asamblate în primele momente ale existenței Sistemului Solar.

Folosind aceste dovezi și comparând rezultatele cu probele de pe asteroidul Ryugu, aduse pe Pământ de misiunea japoneză Hayabusa2, astronomii pot construi o imagine mai clară asupra originii și evoluției acestor corpuri cerești.

Recent, cercetările continuă pentru a înțelege mai bine modul în care apa și materialele organice au interacționat la scară microscopică în contextul acestor corpuri mici. Descoperirile contribuie la dezvăluirea rolului pe care îl au aceste elemente în procesul de formare a planetelor și, eventual, în apariția vieții pe Pământ. Aceste studii vor continua în următorii ani, pe măsură ce vor fi analizate și alte probe, precum și comparate rezultate din diverse misiuni spațiale.

Probele extrase din Bennu, după procesarea și analiza lor amănunțită, vor sta la baza unor publicații și studii despre originea și evoluția asteroidului, cu potențialul de a reconfigura înțelegerile actuale despre timpurile timpurii ale sistemului nostru solar. În următoarele luni, cercetătorii plănuiesc să continue interpretarea datelor, astfel încât să se obțină o imagine și mai clară asupra proceselor petrecute acum peste 4,5 miliarde de ani.