România face pași hotărâți spre digitalizarea completă a actelor de identitate și a interacțiunii cu statul, odată cu dezvoltarea și implementarea portofelului electronic de identitate. Acest sistem inovator promite să transforme modul în care cetățenii gestionează și prezintă documentele personale, punând accent pe controlul asupra datelor deținute și pe simplificarea interacțiunii cu instituțiile.
Portofelul digital, o revoluție în gestionarea datelor personale
Spre deosebire de fotocopiile sau scanările fizice, care pot fi distribuite și utilizate fără control, noul portofel electronic de identitate permite utilizatorului să decidă exact ce informații împărtășește unei instituții sau unui serviciu. Giulescu, reprezentant al Ministerului Afacerilor Interne, explică: „Utilizatorul va decide ce date partajează, spre deosebire de fotocopiile fizice care circulă necontrolat.” Funcționarea practică va fi, cel puțin inițial, simplă: un șofer va putea transmite permisul de conducere digital printr-un cod QR, iar documentul va avea aceeași valabilitate legală ca și originalul fizic. În plus, portofelul va integra și cartea electronică de identitate, utilizată acum de peste 1,5 milioane de români pentru autentificare și înrolare în diferite servicii digitale.
De ce a fost eliminat domiciliul de pe noile documente și ce implicații are
Una dintre cele mai discutate schimbări vizează eliminarea domiciliului de pe noul buletin, o măsură menită să respecte principiul „data minimization” prevăzut de Regulamentul General pentru Protecția Datelor (GDPR). Giulescu explică: „Scopul a fost să demonstrăm că multe servicii nu au nevoie în realitate de această informație.” Însă, în practică, au existat situații în care cetățenii au fost nevoiți să aducă acte suplimentare pentru a proba adresa, ceea ce relevă încă dificultăți în adaptarea administrației publice la noile reguli digitale.
Provocări și obstacole în adoptarea digitalizării
Deși tehnologia pentru portofelul digital este disponibilă și teste multiple au fost realizate cu succes, obstacolele nu lipsesc. Directorul Direcției pentru Digitalizare (DEP) atrage atenția asupra lipsei de conștientizare a importanței protecției datelor. „Românii nu sunt suficient educați în privința protecției datelor, deși expun zilnic informații sensibile online,” afirmă oficialul. El notează că responsabilitatea de a păstra datele în siguranță este împărțită între stat și cetățean, iar în rostul utilizării eficiente a portofelului digital va asigura o înțelegere mai aprofundată a acestor responsabilități.
Infrastructura tehnică există, dar implementarea acestui sistem complex întâmpină dificultăți interne. Giulescu evidențiază faptul că mulți funcționari publici manifestă rezistență și lipsă de empatie față de noile tehnologii, în special față de inteligența artificială, considerată de unii ca fiind o amenințare, în loc de o oportunitate. El afirmă, totodată, că digitalizarea nu va înlocui oamenii, ci îi va obliga să crească standardele de calitate în serviciile pe care le oferă.
Interoperabilitatea europeană și ultimele beneficii anticipate
România a făcut pași concreți în testarea sistemelor dedicate portofelului digital European, EUDI Wallet. În martie, a avut loc un exercițiu european cu participarea a 13 organizații, în cadrul căruia au fost efectuate 44 de teste, din care 36 au fost un succes. Aceste rezultate arată că sistemele dezvoltate în diferite state pot comunica eficient, semnalând o pregătire avansată pentru utilizarea practică la scară largă. Compania românească certSIGN și-a prezentat, de asemenea, soluțiile compatibile cu standardele europene, un semn clar că industria locală se aliniază rapid celor mai înalte cerințe.
Perspectiva finală: un sistem gata să devină realitate
Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat recent că planurile pentru finalizarea sistemului portofelului digital sunt avansate, iar până la sfârșitul anului acesta ar putea deveni funcțional. România are ca termen minim pentru implementare strictă în 2026, în conformitate cu cele mai recente decizii ale Ministerului Economiei și Digitalizării. Deși aceste etape sunt promițătoare, succesul integral al sistemului depinde de nivelul de implicare și educație al populației, precum și de capacitatea administrației de a înfrunta și depăși rezistența internă. În timp ce digitalizarea va simplifica și securiza relația dintre cetățeni și stat, rămâne de urmărit modul în care procesul de adaptare se va întâmpla pe termen lung și dacă toate părțile implicate vor reuși să valorifice pe deplin potențialul acestui sistem inovator.
Sursa: Playtech.ro
