O posibilă criză politică în România, generată de tensiunile din coaliția de guvernare, riscă să înrăutățească o criză economică deja amplificată de instabilitatea globală. Radu Burnete, consilier prezidențial pe probleme economice, atrage atenția asupra efectelor potențiale ale unei rupturi guvernamentale, subliniind riscuri majore pentru finanțele statului și inflație.
Riscuri pentru finanțele statului
Instabilitatea politică poate afecta negativ capacitatea României de a se finanța pe piețele internaționale. Aproximativ jumătate din împrumuturile statului provin din surse externe. O criză politică prelungită ar putea determina investitorii să perceapă un risc crescut legat de capacitatea României de a-și onora datoriile.
Consilierul prezidențial a explicat că, în astfel de situații, prima consecință este creșterea dobânzilor la împrumuturi. Costurile mai mari de finanțare ar putea afecta bugetul și capacitatea de investiții a statului. Pe termen lung, o criză politică prelungită ar putea genera dificultăți serioase în asigurarea finanțării necesare.
Impactul asupra inflației și prețurilor
Criza politică se suprapune peste o criză energetică deja existentă, alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu. Acesta ar putea modifica prognozele privind inflația, care se preconizează că va depăși estimările inițiale. Consilierul prezidențial a menționat că impactul acestei crize asupra inflației depinde de durata conflictului.
Dacă prețurile la combustibil rămân ridicate pentru o perioadă mai lungă, cum ar fi până în toamnă, inflația ar putea crește cu câteva puncte procentuale. Banca Națională a României (BNR) a anunțat deja la începutul anului o creștere a inflației peste estimările inițiale.
Posibile scenarii și consecințe
Pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare, se discută despre posibilitatea unui guvern minoritar. Un astfel de scenariu, considerat problematic de majoritatea actorilor politici, ar putea accentua instabilitatea. Radu Burnete a subliniat că orice perioadă prelungită în care România transmite semnale că nu își poate respecta țintele de deficit bugetar va duce la creșterea costurilor de finanțare.
Bugetul pentru 2026 prevede un deficit de 6,2% la finalul anului, dar acest nivel ar putea fi revizuit în contextul crizei carburanților și al posibilei crize politice.
