Un studiu recent indică faptul că pinguinii ținuți în captivitate, deși beneficiază de hrană din belșug și evită pericolele naturale, îmbătrânesc biologic mai rapid decât cei din mediul sălbatic, chiar dacă trăiesc în medie mai mult. Aceste descoperiri adaugă o perspectivă interesantă asupra influenței stilului de viață asupra îmbătrânirii și pot avea implicații în înțelegerea sănătății umane.
Pinguinii din grădinile zoologice sunt feriți de condițiile dure ale Antarcticii și de prădători, fiind protejați de intemperii și beneficiază de hrană constantă. Cu toate acestea, cercetările arată că această stil de viață lipsit de griji are un cost la nivel biologic. Un pinguin de 15 ani din captivitate poate avea corpul unui exemplar de 20 de ani din natură, însă trăiește mai mult. De exemplu, în diferite studii, pinguinii din captivitate pot ajunge până la 40 de ani, în timp ce cei din mediul sălbatic trăiesc în medie 13-14 ani. Această accelerare a îmbătrânirii biologice se datorează, în principal, lipsei activității fizice și a unei diete fără restricții, care perturbă ritmurile circadiene și ciclurile de somn. Cercetarea sugerează că modul de viață modern și sedentarismul influențează, în mod similar, ritmul de îmbătrânire și la oameni, chiar dacă mecanismele sunt mai dificil de studiat din cauza complexității factorilor implicați.
Coordonat de Universitatea din Helsinki, studiul a comparat 64 de pinguini, atât din sălbăticie, cât și din grădini zoologice, analizând vârsta biologică utilizând un „ceas epigenetic” ce măsoară modificări chimice ale ADN-ului. Rezultatele au evidențiat diferențe consistente între vârsta biologică și cea reală, confirmând că stilul de viață influențează procesul de îmbătrânire. Validarea cercetării a fost făcută și prin comparație cu date umane, folosind fumatul ca factor de accelerare a îmbătrânirii. În plus, analiza a inclus date despre aproape 1.900 de pinguini sălbatici și peste 300 din captive, arătând că durata medie de viață în natură este de aproximativ 13,5 ani, în timp ce în grădini zoologice, media crește la aproximativ 21 de ani. Cercetătorii apreciază că studiul poate sta la baza unor abordări noi în domeniul sănătății și al stilului de viață uman, în condițiile în care se încearcă adaptarea condițiilor din captivitate pentru a întârzia procesul de îmbătrânire biologică. În plus, modificarea dietei și creșterea activității fizice ar putea avea un impact similar și în cazul oamenilor. Ultimele date despre studiul publicat în revista Nature Communications arată că, în probă, schimbările genetice și comportamentale provocate de stilul de viață pot influența durabilitatea organismului. În timp ce pinguinii din captivitate pot ajunge până la 40 de ani, pinguinii din libertate rămân, de obicei, mai aproape de limita de 15 ani. Cercetările încearcă acum să găsească soluții pentru a echilibra condițiile de captivitate cu nevoia de activitate și control al dietei, pentru a prelungi viața acestor animale și pentru a descoperi modelele care pot fi aplicate și în sănătatea umană.Impactul hranei fără restricții asupra îmbătrânirii pinguinilor
Ce înseamnă pentru sănătatea umană studiul asupra pinguinilor?
