Ruine secrete și structuri subterane ultratehnologizate: adevăruri ascunse ale României din timpul Războiului Rece România, pe lângă peisajele pitorești și monumentele istorice încărcate de tradiție, găzduiește și o rețea complexă de adăposturi secrete, construite în timpul Războiului Rece pentru a proteja conducerea și populația în cazul unui conflict nuclear sau atentate majore

Buncărul sub Casa Presei Libere — un fort în inima orașului

Unul dintre cele mai fascinante și mai bine păstrate secrete ale României se află sub fosta Casa a Scânteii, actuala Casa Presei Libere din București. Clădirea monumentală, simbol al comunismului, a fost construită în anii ’50 cu participarea a peste 20.000 de muncitori, având ca scop central funcții de propagandă și informare. Puțini știu, însă, că sub aceste ziduri impunătoare se ascundea un adevărat fort militar, gândit pentru a asigura continuitatea funcționării în orice condiții.

Conform unor rapoarte militare și surse demne de încredere, sub nivelurile superioare ale clădirii se află o rețea de subsoluri ce ajung la aproape 20 de metri adâncime. Structura era calibrată pentru a suporta lovituri directe, fiind înzestrată cu uși blindate și tuneluri de evacuare camuflate, menite să permită o retragere rapidă în cazul unui atac. Interiorul includea o tipografie de urgență, dormitoare, săli de comandă și chiar un generator electric alimentat și printr-un sistem inedit de biciclete conectate la un ax comun, pentru asigurarea funcționării în caz de întrerupere a curentului.

Rețeaua extrem de solidă de sub Casa Poporului

Departe de ochii publicului, sub cea mai mare clădire administrativă a țării, se află o rețea subterană dezvoltată la scară impresionantă. Palatul Parlamentului, ridicat între 1984 și 1997, nu este doar un simbol centripet al puterii comuniste, ci și un complex de adăposturi destinate apărării în situații extreme. Galeriile sale subterane ajung la 80 de metri adâncime și includ două buncăre antiatomice, un adăpost antiaerian și sistemul de tuneluri de evacuare, toate gândite pentru război nuclear.

Un fost colonel implicat în construirile subterane povestește despre planurile mai vechi ale lui Nicolae Ceaușescu, cerute să doneze o fortificație ce putea rezista unui cutremur de peste 8 grade Richter sau atacurilor cu rachete nucleare. Pereții de aproape 1,5 metri și sistemele de filtrare a radiațiilor erau robuste, dar și echipate cu camere de comandă menite să coordoneze apărarea națională în cele mai grave situații. La rândul său, complexul prevede și zone de refugiu pentru conducerea statului, precum și tuneluri care duceau direct spre principalele puncte strategice, inclusiv spre stația de metrou Izvor.

Mistere și legende în jurul unui buncăr din vestul țării

Nu toate adăposturile se află în București sau în zonele aproape de centru. În apropierea faimosului Castel al Corvinilor, în Hunedoara, se află un alt buncăr bine-ascuns, săpat în stâncile Dealului Sânpetru. Construit în anii ’60, în plin avânt al industriei siderurgice din zonă, acesta are o lungime de aproximativ 500 de metri și adăpostește circa 1.000 de persoane. În rețeaua sa de tuneluri în formă de literă H se păstrează încă uși blindate, sisteme de filtrare și un generator destul de bine conservat, demonstrație clară a intenției de a asigura supraviețuirea în cazul unui conflict.

Legendele locale spun că aceste tuneluri ar face parte, de fapt, dintr-o rețea mult mai vastă, care le-ar lega de Cetatea Devei, aflată la câțiva kilometri distanță. Deși aceste povești sunt dificil de confirmat, ele alimentază misterul unei structuri militare ascunse, de-a lungul timpului uitată de ochii publicului, dar vizată constant de cercetătorii și entuziaștii de zeci de ani.

În timp ce actuala Românie modernizată și-a redus considerabil infrastructura de protecție, aceste rețele din trecut rămân mărturii efemere ale unei atmosfere de tensiune și precauție extremă. În cazul revenirii bruste a unui scenariu de conflict, aceste subsoluri și buncăre clandestine ar putea fi, cel puțin teoretic, salvarea pentru câțiva norocoși sau pentru istorie. Și chiar dacă multe dintre aceste secrete au devenit astăzi parte din legendă, ele continuă să stârnească curiozitatea și să ne reamintească de o etapă în care panicile războiului nuclear au rămas în fose de umbră printre munți și cladiri monumentale.

Sursa: Playtech.ro