Depresia post-jocuri video: un nou fenomen studiat de cercetători Când încheiem o sesiune intensă de gaming, mulți dintre noi am experimentat acel sentiment de gol sau tristețe, după ce am dat click pe butonul de ieșire

Depresia post-jocuri video: un nou fenomen studiat de cercetători

Când încheiem o sesiune intensă de gaming, mulți dintre noi am experimentat acel sentiment de gol sau tristețe, după ce am dat click pe butonul de ieșire. Pentru unii, această stare trece relativ repede, însă pentru alții, poate deveni o experiență emoțională resimțită încă mult timp după ultima rundă. În ultimii ani, cercetători din Polonia au început să studieze această senzație de vid emoțional, cunoscută acum sub numele de depresie post-jocuri video, și să ofere explicații mai clare despre ce se întâmplă în mintea și sufletul jucătorilor.

Un fenomen emergent ce necesită înțelegere aprofundată

Jocurile video sunt, în prezent, a treia activitate preferată din timpul liber, depășite doar de televiziune și rețele sociale, fiind practicate regulat de peste jumătate din populația cu vârsta între 6 și 64 de ani. În timp ce industria jocurilor continuă să se dezvolte rapid, cercetarea științifică abia începe să țină pasul. Specialistul în psihologie Kamil Janowicz explică această evoluție: „Jocurile devin din ce în ce mai complexe și nu mai sunt doar divertisment. Pentru mulți, finalizarea unui joc lung și captivant nu aduce doar satisfacție, ci și o provocare emoțională.”

Această provocare a dus la apariția unui nou fenomen, despre care, până acum câțiva ani, se vorbea doar pe forumuri și în cercurile de pasionați. Fenomenul depresiei post-jocuri video (P-GD) se manifestă printr-un sentiment de gol interior, o tristețe previzibilă și o dificultate în a revedea realitatea imediat după sfârșitul unei sesiuni emoțional de intensă. Deși mulți experți cred că aceste senzații sunt normalizabile, unii jucători le experimentează cu o intensitate care afectează starea mentală și echilibrul emoțional.

Cercetare pentru măsurarea și înțelegerea fenomenului

Pentru a putea aprofunda această problematică și a oferi instrumente de măsurare, echipe de cercetare din Polonia au dezvoltat prima scară de evaluare a depresiei post-jocuri video, numită Post-Game Depression Scale (P-GDS). Studiul principal, publicat recent, s-a concentrat pe 373 de jucători, recrutați pe platforme precum Reddit și Discord. Majoritatea acestor participanți jucau aproape zilnic și preferau să facă acest lucru fie singuri, fie în echipe împotriva altor jucători.

Rezultatele au indicat patru componente principale ale depresiei post-joc: gânduri persistente legate de joc (ruminații), dificultatea de a încheia sesiunea, nevoia de a relua jocul și pierderea interesului pentru alte forme de divertisment. În plus, cercetările au relevat că intensitatea acestor simptome se corelează cu niveluri mai ridicate de tristețe și simptome depresive, precum și cu o stare generală de nemulțumire.

O particularitate importantă a studiului a fost identificarea tipurilor de jocuri care pot accentua fenomenul. „Jucătorii de RPG-uri sunt cei mai predispuși la acest fenomen”, afirmă Janowicz. Aceste jocuri, în care deciziile personale influențează în mod profund povestea și personajele, creează o legătură emoțională puternică, ceea ce face procesul de revenire la realitate mai dificil. În aceste contexte, intensitatea experienței devine un factor cheie în manifestarea depresiei post-joc.

Cine sunt cele mai vulnerabile persoane

Studiile au identificat, de asemenea, profiluri de jucători mai expuși acestui fenomen. Persoanele predispuse la gânduri repetitive, cele care resimt o tristețe mai intensă după sesiuni de gaming și cei cu o înclinație spre gândirea pesimistă sunt mai vulnerabili la depresie post-joc. Cercetătorii compară această stare cu o pierdere specifică, similară celor de dupa despărțiri sau sfârșitul unor etape importante din viața personală, dat fiind că lumea virtuală devine pentru unii o sursă majoră de emoții.

Această descoperire poate avea implicații importante pentru modul în care se dezvoltă și se programează jocurile și pentru sprijinul acordat jucătorilor în gestionarea emoțiilor. În același timp, studiul ridică importante întrebări despre responsabilitatea creatorilor de jocuri și impactul pe termen lung asupra sănătății mentale.

Pe măsură ce cercetările continuă, se anticipă că înțelegerea fenomenului depresiei post-jocuri video va contribui la dezvoltarea unor strategii mai eficiente de prevenție și tratament pentru cei afectați, deschizând calea spre o abordare mai responsabilă a industriei de gaming. În timp ce jocurile rămân o formă populară și utilă de relaxare, e clar că aspectele emoționale ale acestora trebuie luate în serios, mai ales în contextul în care digitalizarea vieții noastre devine tot mai profundă.

Sursa: Descopera

Rares Voicu

Autor

Lasa un comentariu