Repatrierea Coifului de la Coțofenești, un simbol al istoriei românești, readuce în prim-plan o problemă veche și persistentă: starea precară a Muzeului Național de Istorie din București. Instituția, care ar trebui să fie un tezaur al trecutului național, se confruntă de peste două decenii cu dificultăți majore, iar o mare parte din patrimoniu este depozitat în condiții improprii.
Coiful de la Coțofenești și un muzeu aflat în ruină
Coiful de la Coțofenești, furat în ianuarie 2025 din Muzeul Drents – Assen din Olanda, a fost o piesă centrală a expoziției „Dacia – Tărâmul Aurului și Argintului”, care a expus artefacte de o valoare inestimabilă. Hoții, echipați cu dispozitive pirotehnice, au spart vitrinele și au furat coiful, vechi de 2.500 de ani, dar și alte bijuterii de AUR. Autoritățile au intensificat eforturile pentru recuperarea obiectelor furate. În prezent, s-a solicitat pedepse maxime pentru autorii jafului.
Revenirea acestei piese valoroase în țară ar trebui să fie un motiv de bucurie, însă este umbrită de starea Muzeului Național de Istorie. Clădirea, situată în fostul Palat al Poștelor, a suferit deteriorări majore în urma cutremurelor din 1940 și 1977. Reabilitarea, începută în 2002, a devenit o poveste a amânării și a fondurilor insuficiente.
Două decenii de amânări și promisiuni neonorate
Lucrările de reabilitare, care ar fi trebuit să fie finalizate până la jumătatea anului 2007, au fost sistate în 2006 din lipsă de fonduri. De atunci, clădirea a rămas într-o stare precară, iar patrimoniul național a fost depozitat în condiții improprii. S-a estimat că investiția totală pentru renovare este de peste 100 de milioane de euro.
Ministrul Culturii, Andras Demeter, a subliniat că „condițiile de păstrare sunt improprii”. Fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, a menționat că muzeul găzduiește „cea mai valoroasă și semnificativă parte a patrimoniului nostru arheologic, numismatic și istoric al țării”. Cu toate acestea, din cauza reabilitării neterminate, o mare parte din aceste comori este ascunsă vederii publicului.
Problemele majore ale Muzeului Național de Istorie
Clădirea, care este cea mai mare din România și unul dintre cele mai importante muzee europene, se confruntă cu probleme grave: infiltrații, instalații electrice și sanitare învechite, umiditate excesivă și imposibilitatea de a asigura o temperatură optimă pentru conservarea artefactelor. Expoziția permanentă a fost redusă drastic.
Fostul manager al muzeului, arheologul Ernest Oberlander-Târnoveanu, a declarat că: „Sunt lucruri care s-au pierdut, am reclamat la Poliție, la Parchet. Până în prezent, n-au fost recuperate o serie de piese care n-au mai apărut în inventar.”
În luna noiembrie, a fost reluat proiectul de reabilitare. Rămâne de văzut dacă anul 2026 va aduce cu adevărat un nou început pentru Muzeul Național de Istorie a României, sau dacă seria de amânări va continua.
