Conform Economistul.ro: Băncile centrale continuă să cumpere AUR, alimentând volatilitatea pieței
Băncile centrale de pe glob își extind achizițiile de AUR, Banca Coreei revenind pe piața metalului prețios după 13 ani, însă printr-o metodă modernă: achiziționarea de unități dintr-un fond global garantat cu AUR, nu a lingourilor fizice. În paralel, Polonia își consolidează poziția de lider mondial în achizițiile de AUR fizic. Aceste mișcări vin pe fondul unei volatilități ridicate pe piața aurului, unde prețul a atins recent un maxim al ultimelor două luni, pentru ca apoi să se retragă, tranzacționându-se în prezent în jurul valorii de 4.333 de dolari pe uncie.
Datele inflaționiste din SUA stimulează piața aurului, dar riscurile persistă
Factorul declanșator imediat al creșterii prețurilor aurului au fost datele privind inflația din Statele Unite. Indicele prețurilor de consum (IPC) a înregistrat o scădere la 3,4% în iulie, față de 4,2% în luna mai. Inflația de bază, care exclude prețurile volatile ale alimentelor și energiei, s-a situat la 2,5% anual. Deși aceste cifre indică presiuni inflaționiste încă peste ținta de 2% a Rezervei Federale (Fed), direcția este una favorabilă aurului.
O inflație mai scăzută ar putea reduce necesitatea unei înăspriri suplimentare a politicii monetare în SUA, ceea ce ar putea duce la scăderea randamentelor obligațiunilor și a ratelor reale ale dobânzii. Acest scenariu ar diminua costul de oportunitate al deținerii aurului, un activ care nu generează dobândă. Adițional, o eventuală depreciere a dolarului american ar face aurul mai accesibil investitorilor din afara Statelor Unite. Datele recente de pe piața muncii din SUA, care indică pierderea a 23.000 de locuri de muncă în iulie și revizuiri în scădere a cifrelor din lunile anterioare, susțin, de asemenea, o abordare mai prudentă din partea Fed.
Cu toate acestea, riscul principal pentru prețurile aurului rămâne reprezentat de evoluția prețurilor la energie și de situația geopolitică din Orientul Mijlociu. O escaladare a conflictului dintre SUA și Iran sau noi perturbări în Strâmtoarea Hormuz ar putea duce la o creștere a prețurilor petrolului și la un nou avânt inflaționist. Analiștii subliniază că nu orice conflict geopolitic este benefic pentru AUR; incertitudinea poate stimula cererea de active sigure, însă un petrol mai scump poate accelera inflația și poate obliga Fed să mențină ratele dobânzilor ridicate, ceea ce ar favoriza obligațiunile în detrimentul aurului.
Investitorii români resimt volatilitatea aurului, cu un impact moderat al cursului valutar
Volatilitatea prețului aurului se resimte și la nivelul investitorilor români, randamentele acestora fiind influențate atât de evoluția prețului în dolari, cât și de cursul de schimb Leu/Dolar. În ultima lună, aurul a înregistrat o creștere de aproximativ 7,5% în moneda americană. Totuși, aprecierea leului față de dolar cu circa 1%, cursul USD/RON scăzând de la 4,6 la aproximativ 4,55, a acționat ca un amortizor valutar. Drept urmare, câștigul în moneda națională a fost mai moderat, situându-se la aproximativ 6,5%.
Achizițiile băncilor centrale, un pilon de susținere pentru prețul aurului
Pe termen mediu, achizițiile continuă ale băncilor centrale reprezintă un factor important de susținere pentru prețul aurului. În al doilea trimestru al anului, băncile centrale la nivel mondial au cumpărat un volum net de 289 de tone de AUR. Banca Națională a Poloniei (NBP) s-a remarcat ca cel mai mare cumpărător, adăugând 51 de tone, ajungând la un total de 632,4 tone la sfârșitul lunii iunie. Polonia ocupă astfel locul 10 în clasamentul global al țărilor cu cele mai mari rezerve oficiale de AUR, depășind Țările de Jos și apropiindu-se de Japonia. NBP intenționează să-și continue politica de achiziții, țintind un total de 700 de tone. În contrast, Banca Națională a României deținea la sfârșitul lunii iulie 103,6 tone de AUR, cu o valoare de piață de 12,67 miliarde de euro, fără modificări față de luna precedentă.
Banca Coreei de Sud a anunțat recent o investiție de aproximativ 250 de milioane de dolari în unități ale fondului SPDR Gold Shares, marcând prima sa implicare directă în piața aurului după 13 ani. Este important de menționat că această achiziție nu a condus la o creștere a rezervelor sale de AUR fizic, acestea rămânând neschimbate din 2013 la aproximativ 104,4 tone.
Investitorii analizează dacă depășirea temporară a pragului de 4.400 de dolari pe uncie marchează începutul unei noi tendințe ascendente sau a fost doar o reacție de scurtă durată la scăderea inflației din SUA. Direcția viitoare a prețurilor aurului va fi influențată de datele privind vânzările cu amănuntul din SUA și de evoluția randamentelor titlurilor de stat americane. O economie mai slabă și o probabilitate redusă de noi majorări ale ratei dobânzii, alături de continuarea achizițiilor de către băncile centrale, ar susține aurul.
Principalele riscuri rămân publicarea unor date economice solide în SUA, o cerere slabă pentru obligațiunile pe 30 de ani și o creștere a prețurilor petrolului, care ar putea alimenta inflația și ar încuraja Fed să mențină ratele dobânzii cheie ridicate. Un eveniment important pentru piețe va fi discursul lui Kevin Warsh la simpozionul de la Jackson Hole, din 28 august, unde se va căuta un răspuns la întrebarea dacă Fed prioritizează inflația sau slăbirea pieței muncii și riscul unei încetiniri economice.
Sursa: Economistul.ro
