Membrii Guvernului știau din 2023 despre implicațiile contractului cu Pfizer, dar au încercat să paseze responsabilitatea pentru deciziile cruciale. Documente obținute de o publicație de știri arată că Ministerul Sănătății, condus la acea vreme de Alexandru Rafila, ar fi trebuit să ia o decizie majoră, dar a căutat să o amâne. Fostul premier Nicolae Ciucă și Ministerul de Finanțe au fost implicați în acest proces complex.
Scenarii și responsabilități în cazul vaccinurilor anti-COVID
În anul 2021, România a încheiat un contract cu Pfizer pentru achiziționarea a 39 de milioane de doze de vaccinuri anti-COVID-19. Ministerul de Finanțe a subliniat încă de atunci că numărul de doze comandate depășea necesarul populației. În 2023, când pandemia se ameliorase, Comisia Europeană și Pfizer au încheiat un amendament care prevedea reducerea numărului de doze și extinderea livrării până în 2026. Statele membre aveau posibilitatea să decidă dacă acceptă acest amendament.
Documente obținute arată că Ministerul de Finanțe a transmis Ministerului Sănătății, în septembrie 2023, o analiză a impactului bugetar al celor două scenarii: acceptarea sau neacceptarea amendamentului. Varianta acceptării amendamentului ar fi costat România aproximativ 216 milioane de euro, în timp ce neacceptarea ar fi generat costuri de 375 de milioane de euro, plus cheltuieli de judecată. Ministerul de Finanțe a subliniat că decizia aparținea exclusiv Ministerului Sănătății.
Tentative de pasare a responsabilității
În mai 2023, când termenul limită pentru decizie se apropia, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a solicitat premierului Nicolae Ciucă să ia o decizie. Rafila a invocat urgența, menționând că România era singurul stat care nu își exprimase o poziție. Ministerul Sănătății a trimis și alte informări în aceeași lună, subliniind implicațiile juridice și financiare ale celor două scenarii.
În cele din urmă, România nu a acceptat Amendamentul 5. Drept urmare, Comisia Europeană a considerat că țara noastră nu este de acord cu noile prevederi contractuale. În consecință, au fost aplicate prevederile contractuale inițiale, care includeau obligația de cumpărare și plată a cantității totale de vaccinuri alocate României pentru anul 2023.
Procesul cu Pfizer și consecințele deciziilor
România a fost ulterior dată în judecată de Pfizer, deoarece nu a plătit întreaga cantitate de vaccinuri. Compania farmaceutică a argumentat că, prin neacceptarea amendamentului, România a ratat oportunitatea de a reduce numărul de doze și de a amâna livrările. Pfizer a invocat că a solicitat Guvernului o mediere, dar nu a primit un răspuns.
Pe 1 aprilie, România a pierdut procesul cu Pfizer în primă instanță. În prezent, se încearcă negocierea cu compania farmaceutică a modului în care va fi achitată suma de 600 de milioane de euro.
