Descoperire revoluționară despre originile umane: cel mai vechi strămoș ar fi fost în Europa, nu în Africa
Un nou studiu șochează comunitatea științifică, susținând că rădăcinile noastre ar putea fi mai vechi și mai nordice decât s-a crezut anterior. Dacă rezultatele cercetărilor din Bulgaria se confirmă, oamenii au avut un începător în Europa, iar evoluția umană ar fi avut un traseu diferit decât cel acceptat până acum, conform căruia primii hominini au apărut pe continentul african, în urmă cu aproximativ 7 milioane de ani. Acest potențial nou punct de vedere ar putea rescrie, astfel, harta migratorie a strămoșilor noștri.
De la Africa la Eurasia: o ipoteză în luare în calcul
Pentru decenii, filedul științific a susținut cu fermitate că homininii, grupul din care fac parte oamenii moderni, și-au avut rădăcinile în Africa. În special, o specie numită Orrorin tugenensis, descoperită în Kenya și datată acum aproximativ 7 milioane de ani, era considerată cel mai vechi exemplu de primate humanoide cu capacitatea de a merge pe două picioare. Până acum, această versiune a originilor noastre era considerată aproape incontestabilă, iar migrația din Africa în alte continente era explicată drept o etapă ulterioară a evoluției.
Însă, ultimele cercetări sugerează altceva: un fosil recent descoperit în Bulgaria, ce aparține unei specii denumite Graecopithecus freybergi, ar putea fi chiar cea mai veche reprezentare a unui hominin. Fosila, un femur aparținând unei femele, a fost descoperită în situl archeologic Azmaka și are o vechime de aproximativ 7,2 milioane de ani. Analizele preliminare indică faptul că osul prezintă trăsături caracteristice mersului bipede, ceea ce leagă această specie de linia evolutivă a omului.
O etapă de tranziție în evoluția umană
Cercetătorii afirmă că această descoperire ar putea însemna o verigă lipsă în lanțul evoluției umane. În ciuda faptului că Graecopithecus nu era un biped complet, prezența trăsăturilor asociate cu mersul pe două picioare indică o etapă de tranziție. „Morfologia indică o formă de mers biped aflată în tranziție”, explica profesorul David Begun, de la Universitatea din Toronto, adăugând că evoluția mersului pe două picioare a fost un proces gradual, desfășurat în mai multe etape.
Această specia, cu o vechime de peste șapte milioane de ani, ar fi evoluat din primate eurasiatice mai vechi, precum Ouranopithecus și Anadoluvius, perioadă în care climatele mediteraneene se schimbau radical. Dispariția pădurilor în ultimele milioane de ani ale Miocenului și extinderea zonelor semi-aride ar fi fost factorii care au favorizat adaptarea la viața terrestrială, ducând, treptat, la dezvoltarea mersului biped. Acest proces, susțin cercetătorii, ar fi fost un catalizator în tranziția de la primatele arboricole la hominini adaptabili la mediul de pe uscat.
Pe baza acestor noi dovezi, specialiștii consideră că primele forme de Homo au apărut în Europa înainte de a migra în Africa, contrar opiniei comune. Migrează ulterior spre sud, acești prim bipezi ar fi fost strămoșii direct ai speciilor de hominini care au evoluat în Africa, culminând cu Homo sapiens. Astfel, Europa devine un teren fertil pentru originile umane, dar această ipoteză încă trebuie confirmată de comunitatea științifică.
O poveste în continuă dezvoltare
Descoperirea șochează și deschide noi perspective despre complexitatea procesului evolutiv. În timp ce cercetările continuă, rămâne de văzut dacă aceste fosile din Bulgaria vor putea fi considerate, în cele din urmă, ca fiind cele mai vechi reprezentări ale homininilor. Între timp, alți specialiști afirmă că aceste dovezi reprezintă, cel mult, o etapă de tranziție în evoluția noastră, indicând distantarea clară față de varianta tradițională, conform căreia Africa ar fi fost singurul punct de plecare.
Experții subliniază că această descoperire poate fi o verigă lipsă, un exemplu concret al modului în care evoluția umană nu a fost un proces linear, ci o serie de etape, cu rădăcini dispersate în diferite regiuni ale Eurasiei. Într-un context în care habitatele se schimbau frecvent și adaptarea la condițiile de mediu devenea tot mai complexă, aceste noi cercetări pot contribui la o înțelegere mai nuanțată a originii noastre.
Pe măsură ce metodele de datare și analizare evoluează, istoria umanității poate fi rescrisă din nou, arătând că rădăcinile noastre sunt mai diversificate și mai răspândite decât s-a crezut până acum. În orice caz, viitorul cercetării în acest domeniu promite noi revelații despre începuturile celei mai complexe specii de pe planetă: Homo sapiens.
Sursa: Descopera
