Conform Digi24: Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, avertizează că Rusia ar putea testa solidaritatea NATO prin acțiuni menținute sub pragul unui atac militar direct, inclusiv prin incursiuni cu drone și operațiuni hibride. Invitat la Digi24, Diaconescu a vorbit despre riscul unor provocări în spațiul Alianței și despre nevoia ca autoritățile să comunice publicului mai clar riscurile de securitate, într-un mod care să inspire încredere și determinare, nu frică.
Diaconescu susține că acțiunile militare și provocările sunt deja în desfășurare, iar problema principală este modul în care acestea sunt gestionate și momentul în care ar putea depăși un prag critic. El subliniază că posibilitatea unui atac, chiar și unul neconvențional, nu poate fi exclusă.
Testarea solidarității NATO prin acțiuni sub pragul art. 5
Fostul ministru de Externe explică faptul că un atac nu trebuie să fie neapărat unul convențional și devastator pentru a genera o situație extrem de dificilă pentru Alianță. Acesta poate consta, de exemplu, într-o ocupare parțială a unei zone din spațiul NATO, urmată de negocieri pentru retragere. Diaconescu face referire și la războiul hibrid din Ucraina, unde sunt vizate infrastructuri strategice, inclusiv cabluri submarine și conducte de gaz, dar și persoane cu capacitate de decizie.
Aceste acțiuni hibride ar putea muta interesul Federației Ruse spre Alianța Nord-Atlantică, necesitând un răspuns robust. Diaconescu consideră că, înainte de a fi unul militar, acest răspuns trebuie să fie unul bazat pe încrederea cetățenilor.
Situația actuală și necesitatea comunicării publice
Cristian Diaconescu afirmă că răspunsul autorităților trebuie să ia în considerare și modul în care populația percepe amenințarea. Ideea de a inspira frică sau de a crea clivaje sociale legate de apărare sau participarea la descurajarea atacurilor este o provocare complexă, ce necesită un dialog amplu cu societatea.
El menționează măsurile discutate sau adoptate în alte state europene, precum dezbaterea privind serviciul militar obligatoriu în Germania sau sfaturile adresate populației din Marea Britanie pentru pregătirea în caz de urgență. Diaconescu clarifică faptul că nu intenționează să genereze panică, ci să descrie schimbările de abordare observate în Europa, care indică un nivel crescut de responsabilitate.
România în contextul regional și securitar
Întrebat despre poziția României în comparație cu alte state europene, Diaconescu respinge ideea că Moscova ar trata țara noastră diferit. El consideră că percepția Moscovei, în eventualitatea unor astfel de acțiuni, nu ar exclude o țară anume.
Fostul ministru atrage atenția asupra importanței geografice a României în contextul războiului din Ucraina și al activității militare ruse din Marea Neagră. Zonele strategice și infrastructura utilizate pentru sprijinirea Ucrainei sunt, de asemenea, puncte sensibile.
Diaconescu susține că scopul unor astfel de acțiuni poate fi inclusiv verificarea reacției statelor NATO. Generarea unui gest sub Articolul 5, menit să testeze solidaritatea și capacitatea financiară a statelor de a se pregăti militar, este o posibilitate reală.
În acest context, Cristian Diaconescu consideră că autoritățile trebuie să comunice mai clar populației riscurile de securitate și măsurile întreprinse. Alegerea între frică, haos sau încredere și determinare depinde în mare măsură de calitatea comunicării.
El adaugă că, din politica diplomatică și militară, se învață că uneori se „escaladează pentru a dezescalada”. Aceasta înseamnă a crește presiunea, fie și în diplomație, pentru a obține un avantaj ulterior și a atinge un nivel de dezescaladare. Problema nu este un singur incident, ci modul în care NATO își construiește capacitatea de descurajare și transmite un mesaj comun. În ultimele săptămâni, România a înregistrat incidente cu drone sau fragmente de drone, în special în zona Mării Negre și la graniță.
Sursa: Digi24
