Conform Mediafax: Eșecul pregătirii din ultimii ani a dus la criza apei la Cernavodă
Lucrările esențiale de la brațul Bala, aflate în responsabilitatea Ministerului Transporturilor, aveau deja în 2024 autorizațiile și finanțarea necesară pentru a preveni criza actuală de apă de pe Dunăre, a declarat miercuri ministrul Mediului, Diana BUZOIANU. Aceasta a subliniat că stagnarea proiectelor din ultimii ani a contribuit direct la situația dificilă în care se află acum Centrala de la Cernavodă, estimată a fi salvată de la oprire pentru încă aproximativ șapte zile grație unor măsuri de urgență.
Măsuri de urgență au câștigat timp prețios pentru Cernavodă
Buzoianu a explicat, în cadrul podcastului „Istori-Știri” moderat de Lucian MÎNDRUȚĂ, că situația actuală pe Dunăre este rezultatul direct al inabilității de a implementa la timp proiecte vitale. „Ce vedem acum pe Dunăre este eșecul ultimilor 2-3 ani de la Ministerul Transporturilor. Nu a fost făcută o lucrare esențială, care ar fi trebuit să rezolve problema pe termen lung”, a afirmat ministrul. Proiectul pentru brațul Bala dispunea de acordul de mediu și de fondurile aprobate printr-o hotărâre de Guvern, detalii care ar fi permis realizarea intervențiilor necesare.
Experții Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) au fost solicitați să propună soluții pentru menținerea fluxului de apă către Cernavodă, pe măsură ce debitul Dunării a scăzut drastic. Intervențiile, realizate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) și Armată, pe baza recomandărilor ANAR, au reușit să prelungească funcționarea centralei cu aproximativ o săptămână. Buzoianu a subliniat că aceste măsuri au reprezentat o soluție de criză, la o fracțiune din costul opririi centralei.
Lipsa investițiilor pe termen lung în infrastructura hidrologică, o problemă cronică
Problema accesului la apă nu este una singulară și se leagă de o deficiență majoră a politicilor publice din România. „Problemele de mediu sunt niște probleme foarte mari, care nu se pot rezolva în momentul în care apare criza. Ele sunt, la nivel de politică publică, niște probleme care se pot rezolva în ani de zile. Avem aceeași problemă și cu inundațiile”, a declarat Diana BUZOIANU.
Ministrul a atras atenția asupra faptului că, în ultimele 35 de ani, România nu a alocat suficienți bani pentru infrastructura de protecție hidrologică, precum baraje, diguri și poldere. Această neglijență duce la situații în care comunități întregi sunt afectate de inundații, iar resursele de apă devin insuficiente pentru agricultură și consum. Buzoianu a menționat că aceste probleme necesită planificare pe termen lung, uneori șase sau chiar zece ani pentru realizarea infrastructurii critice.
Protecția mediului și investițiile, obiective compatibile
Întrebată despre posibilele conflicte între măsurile de protecție a mediului și necesitatea investițiilor, Diana BUZOIANU a afirmat că România a devenit prea polarizată, lăsând puțin loc pentru știință și argumente bazate pe date. Ea susține însă că protejarea mediului și realizarea investițiilor pot coexista.
„România poate să aibă și măsuri de mediu, astfel încât să nu ne mai uităm cum seacă râuri întregi, comunități întregi rămân fără apă, agricultorii nu mai au apă în sudul României pentru a-și dezvolta recoltele și, în același timp, putem să avem și investiții”, a afirmat ministrul. Ea a avertizat că România este printre țările europene care vor resimți cel mai puternic efectele schimbărilor climatice, subliniind necesitatea gestionării responsabile a resurselor limitate de apă pentru a asigura un viitor sustenabil.
Sursa: Mediafax
