Conform Cursdeguvernare.ro: Investiții divergente în stocarea energiei, rezultate opuse în România și Bulgaria
România și Bulgaria au demarat simultan investițiile în capacități de stocare a energiei, beneficiind de aceleași mecanisme europene de finanțare. Cu toate acestea, cele două țări au adoptat strategii diametral opuse, generând rezultate distincte. În timp ce România și-a concentrat resursele pe extinderea producției intermitente, prin parcuri fotovoltaice și eoliene, și a întârziat demararea centralelor pe gaz, Bulgaria a alocat fonduri semnificative către stocare și capacități de producție flexibile.
Abordări diferite ale stocării energiei
Bulgaria a prioritizat investițiile în stocarea energiei, alocând peste 600 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Suplimentar, a direcționat încă 1,2 miliarde de euro către acest domeniu crucial pentru stabilitatea rețelei energetice. Această strategie a vizat crearea unei infrastructuri capabile să echilibreze fluctuațiile specifice surselor regenerabile intermitente.
România, pe de altă parte, a ales să subvenționeze preponderent producția de energie din surse intermitente, precum parcurile fotovoltaice și eoliene. Proiectele de centrale pe gaz, esențiale pentru flexibilitatea sistemului energetic și echilibrarea producției regenerabile, au înregistrat întârzieri semnificative în implementare. Această diferență de abordare a pus bazele unor evoluții divergente pe piața energetică din cele două țări vecine.
Impactul asupra securității energetice
Strategia Bulgariei de a investi masiv în stocarea energiei și, implicit, în flexibilitatea sistemului, îi conferă un avantaj în gestionarea tranziției energetice. Capacitățile de stocare permit integrarea unui volum mai mare de energie regenerabilă fără a compromite stabilitatea rețelei, asigurând astfel o aprovizionare mai sigură și mai predictibilă.
Prin contrast, dependența României de producția intermitentă, fără o infrastructură de stocare adecvată și fără centrale convenționale flexibile, poate crea vulnerabilități. Nevoia de a importa energie în perioadele de vârf sau când producția regenerabilă scade este mai mare, afectând prețurile și securitatea energetică națională.
Estimările indică faptul că, în contextul PNRR, Bulgaria ar putea ajunge să dețină capacități de stocare a energiei electrice de peste 1,2 GW până în 2026, conform unor analize inițiale.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
