Conform Economistul.ro: Europa are nevoie de metode extinse pentru a evalua libertatea presei, pluralismul media și independența editorială într-un context dominat de platforme globale și inteligență artificială, consideră cercetătoarea Elda Brogi. Monitorizarea la nivel național, deși esențială, nu mai reflectă complet realitatea unui spațiu informațional transfrontalier.
Monitorizarea pluralismului media la nivel european
Proiectul Media Pluralism Monitor, dezvoltat de Centre for Media Pluralism and Media Freedom, are scopul de a măsura anual riscurile la adresa pluralismului media în statele membre UE și țările candidate. Metodologia analizează patru domenii cheie: protecții fundamentale, pluralitatea pieței media, pluralismul politic și incluziunea socială, utilizând 20 de indicatori și circa 200 de variabile. Acest cadru evaluativ permite compararea situației între țări și oferă o imagine complexă, dincolo de aspectele strict legislative.
Rezultatele acestui monitor sunt integrate în rapoartele periodice ale Comisiei Europene privind statul de drept, devenind astfel o componentă importantă în analiza democratică a statelor membre. Brogi subliniază că instrumentul a contribuit, de asemenea, la fundamentarea dezbaterilor care au culminat cu adoptarea European Media Freedom Act.
Provocările implementării european media freedom act
European Media Freedom Act reprezintă un pas inovator prin stabilirea unor reguli comune la nivel european într-un domeniu, cel al pluralismului media, unde statele membre au manifestat în mod tradițional reticență față de intervenția UE. Deși regulamentul are aplicabilitate directă, implementarea sa reală se confruntă cu provocări semnificative.
Potrivit Eldei Brogi, o parte din prevederile actului necesită măsuri de transpunere națională, iar formulările de principiu lasă statelor membre responsabilitatea găsirii mecanismelor potrivite. Rezistența unora dintre statele membre și lipsa voinței politice în anumite regiuni ale Europei pot constitui obstacole în calea aplicării efective a noilor norme.
Impactul concret al acestui act este direct legat de independența redacțiilor, transparența proprietății media, protecția jurnaliștilor, precum și gestionarea spațiului mediatic de către autoritățile naționale. Fără o aplicare riguroasă, regulile comune riscă să rămână la stadiul de intenție legislativă.
Brogi avertizează că măsurarea pluralismului media exclusiv la nivel național nu mai este suficientă. Mediul informațional actual este profund influențat de platformele globale, infrastructurile digitale transfrontaliere și de apariția inteligenței artificiale, care perturbă producția și consumul de știri. Crizele sanitare, economice sau geopolitice accentuează aceste transformări. De aceea, monitorizarea pieței media europene pentru a înțelege dinamica pluralismului la nivel continental devine o necesitate, aspect reflectat și de cerințele European Media Freedom Act privind monitorizarea riscurilor pentru piața internă a serviciilor media.
Sursa: Economistul.ro
