Uniunea Europeană continuă să înregistreze progrese semnificative în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, conform ultimelor date publicate. În 2024, emisiile nete interne au scăzut cu 3% față de anul precedent și cu aproape 40% față de nivelurile din 1990. Aceste cifre reflectă eforturile continue ale blocului comunitar în combaterea schimbărilor climatice.
Energia, motorul reducerilor
Scăderea emisiilor înregistrată în 2024, de 87 de milioane de tone echivalent CO2, a fost determinată în principal de evoluțiile pozitive din sectorul energetic. Producția de electricitate și căldură a contribuit cel mai mult la această reducere, înregistrând o scădere de peste 9% a emisiilor. Această tendință este rezultatul combinat al diminuării consumului de cărbune și gaze naturale, precum și al creșterii ponderii energiilor regenerabile în mixul energetic european.
Pe termen lung, sectorul energetic rămâne cel mai important factor în reducerea emisiilor în Europa. Între 1990 și 2024, emisiile din producția de electricitate și căldură au scăzut cu 58%, datorită renunțării treptate la combustibilii solizi și lichizi în centralele termice, extinderii surselor regenerabile și îmbunătățirii eficienței energetice. În 2024, energia a reprezentat încă 76% din totalul emisiilor nete ale UE.
Provocări persistente și decalaje sectoriale
Cu toate aceste progrese remarcabile, există și aspecte care necesită o atenție sporită. Transportul rutier, de exemplu, rămâne o provocare, cu emisii mai mari în 2024 decât în 1990, în pofida creșterii eficienței vehiculelor și a extinderii celor electrice. Cererea crescută de transport a contracarat, în parte, aceste îmbunătățiri tehnologice. De asemenea, absorbția de carbon din păduri a scăzut.
Un alt aspect important evidențiat de raport este decuplarea dintre creșterea economică și emisiile de gaze cu efect de seră. În perioada 1990-2024, Produsul Intern Brut al UE a crescut cu peste 70%, în timp ce emisiile au scăzut cu aproape 40%. Această tendință este atribuită creșterii utilizării energiei regenerabile, utilizării combustibililor fosili cu emisii mai reduse, îmbunătățirii eficienței energetice și schimbărilor structurale în economie.
Situația în România și perspectivele viitoare
Datele arată variații semnificative între statele membre, dar aproape toate au contribuit la reducerea generală. Germania rămâne cel mai mare emițător, urmată de Franța, Polonia și Italia. România a înregistrat o scădere de 72,3% a emisiilor față de 1990, demonstrând angajamentul țării în respectarea țintelor climatice.
Raportul subliniază, de asemenea, că cifrele prezentate reflectă emisiile nete interne și nu includ, de exemplu, emisiile din aviația și navigația internațională. În timp ce emisiile din aceste sectoare au crescut, ele nu sunt direct incluse în calculul țintei europene de reducere cu 55% până în 2030. Inventarul emisiilor UE pentru perioada 1990-2024 este documentul oficial transmis de Uniunea Europeană către Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice.
