Conform Digi24: Inșelătoriile online se diversifică rapid, iar autoritățile se confruntă cu dificultăți tehnice în identificarea și tragerea la răspundere a infractorilor. Prevenirea rămâne, prin urmare, cea mai eficientă metodă de protecție. Digi24.ro a analizat documente care confirmă clasarea a 15 dosare penale în care români au reclamat pierderi financiare cauzate de escrocherii online.
Aceste scheme exploatează încrederea victimelor, determinându-le să furnizeze date bancare sensibile sau să permită accesul la dispozitivele personale prin aplicații de tip AnyDesk. Printre metodele frecvent întâlnite se numără pretinși reprezentanți ai platformelor de investiții, vânzători online ce trimit linkuri frauduloase pentru plata bunurilor sau chiar așa-ziși angajați ai unor instituții publice care solicită date personale sub diverse pretexte. Consecința este, invariabil, pierderea unor sume de bani, proporționale cu soldul disponibil în conturile victimelor.
O schemă recentă, activă de cel puțin două luni, implică trimiterea unor mesaje SMS prin care persoanele sunt anunțate că au încălcat reguli de circulație și li se solicită plata unei amenzi printr-un link fals. O altă metodă, răspândită încă de anul trecut, presupune apeluri telefonice de la presupuși reprezentanți ai Băncii Naționale a României, care cer date personale pentru a „transfera” fonduri în conturi de siguranță, pretextând deschiderea unui credit fraudulos pe numele victimei.
Dificultăți în identificarea autorilor
Dintre cele 15 dosare penale analizate de Digi24.ro, clasate de procurori și confirmate de instanțe în perioada mai-iunie 2026, doar în două cazuri victimele și-au recuperat prejudiciul. Acest lucru a fost posibil prin raportarea promptă a tranzacțiilor frauduloase către bănci, înainte ca autorii să reușească să retragă banii sau să îi transfere în alte conturi sau în portofele de criptomonede.
În majoritatea cazurilor însă, autoritățile nu au reușit să stabilească identitatea infractorilor, invocând lipsa unor date concrete dincolo de o adresă IP sau numele unui cont. Ordonanțele de clasare menționează frecvent imposibilitatea obținerii unor date concludente pentru identificarea autorilor, în ciuda eforturilor depuse. Argumentele invocate includ utilizarea de adrese IP din țări străine, precum Thailanda, sau imposibilitatea determinării punctului de compromitere a datelor cardului.
Un alt motiv frecvent invocat pentru clasarea dosarelor este lipsa unui interes public suficient în continuarea urmăririi penale. Acesta se justifică prin utilizarea unor metode de operare cunoscute, asupra cărora au existat numeroase campanii de informare, prejudicii relativ mici raportate la eforturile investigative necesare, dar și lipsa de diligență a persoanei vătămate. Dificultatea identificării autorului, în special când fondurile sunt transferate către portofele digitale de criptomonede, contribuie, de asemenea, la decizia de clasare.
Prevenirea, cel mai bun scut
Deși este recomandată raportarea oricărei situații de înșelăciune autorităților sau băncilor pentru posibilitatea recuperării prejudiciului, prevenția rămâne esențială. În cazul platformelor de investiții false, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) oferă instrumentul „alerte investitori”, prin care publică avertizări despre entitățile neautorizate. O simplă verificare online a numelui unei platforme poate dezvălui informații relevante.
Autoritățile și experții în securitate cibernetică recomandă ferm să nu se divulge informații personale sau date bancare prin telefon, deoarece instituțiile publice nu solicită astfel de date. Verificarea autenticității apelurilor, prin apelarea numărului oficial al instituției, este crucială. De asemenea, este vital să nu se acceseze linkuri suspecte primite prin SMS sau email, să se verifice cu atenție adresele site-urilor web și să se trateze cu prudență reclamele care promit câștiguri rapide sau garantate.
Nu în ultimul rând, utilizatorii sunt sfătuiți să nu introducă date personale, de card sau de logare pe site-uri necunoscute și să nu trimită copii după acte de identitate sau carduri către persoane necunoscute.
Sursa: Digi24
