Conform Romania-insider.com: Partidele național-liberale (PNL) și Uniunea Salvați România (USR) au sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) în legătură cu Legea Integrității, adoptată recent. Argumentul principal al celor două formațiuni este că o prevedere esențială a legii încalcă principiul constituțional al interzicerii aplicării retroactive a legii. Această contestație pune în pericol termenul limită din 31 august pentru promulgarea legii, esențială pentru deblocarea unei tranșe de 771 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).nn
Contestație pe fondul incompatibilității legislative
nnModificarea contestată, inițiată de Partidul Social Democrat (PSD), prevede că aleșii locali, anterior declarați în conflict de interese, își vor pierde mandatele odată cu intrarea în vigoare a noii legi. Problema ridicată de PNL și USR este că legislația în vigoare la momentul constatării conflictului de interese nu prevedea o astfel de sancțiune. Opoziția susține că această prevedere contravine Articolului 15 din Constituția României, care stipulează că legile sunt aplicabile doar situațiilor viitoare, cu excepția legilor penale mai favorabile infractorului.nn
Implicații pentru PNRR și acuzații politice
nnSuspectată de mulți a fi direcționată spre cazul primarului din Timișoara, Dominic Fritz, al cărui conflict de interese a fost constatat de Agenția Națională de Integritate (ANI) și confirmat ulterior de instanțe, legea se află acum sub lupa CCR. Acesta a fost implicat într-un conflict de interese după ce a aprobat un document de urbanism care viza un consilier local care îi împrumutase bani în campania electorală.nnCa răspuns la sesizarea la CCR, PSD a acuzat PNL și USR că pun în pericol obținerea celor 771 de milioane de euro din Fondul European de Redresare și Reziliență (RRF). Social-democrații afirmă că sesizarea legislativă riscă să împiedice România să respecte termenul limită de 31 august pentru finalizarea acestui jalon din PNRR. PSD nu a oferit însă un răspuns direct la argumentul opoziției privind posibila neconstituționalitate a aplicării retroactive a sancțiunilor.nnCurtea Constituțională va trebui acum să stabilească dacă prevederile contestate sunt conforme cu legea fundamentală. Decizia instanței de la București va influența direct posibilitatea ca România să își respecte angajamentul față de Comisia Europeană în ceea ce privește acest jalon crucial pentru PNRR.nn
Sursa: Romania-insider.com
