Datoria publică la nivel mondial a atins niveluri fără precedent în epoca de pace, iar anunțurile recente ale Fondului Monetar Internațional (FMI) indică faptul că guvernele globale se confruntă cu cele mai dificile decizii din ultimele decenii. Într-o analiză amplă publicată în ediția din martie a revistei Finance & Development, experții FMI avertizează că, pe măsură ce costurile finanțării cresc, națiunile vor fi nevoite să gestioneze o serie de dileme greu de rezolvat, cu consecințe directe pentru stabilitatea economică, serviciile sociale și investițiile publice.
Creșterea exponențială a datoriei și impactul asupra politicilor fiscale
Nivelul datoriei publice globale a atins în prezent cifre pe care cu doar câțiva ani în urmă le consideram de domeniul glasurilor de alarmă ale economiștilor. Croindu-și drumul în perioada de după criza pandemică, datoria a crescut accelerat, alimentată de pachetele masive de stimulente și măsuri de susținere economică, dar și de investițiile în infrastructură și sănătate publică. În condițiile în care costurile pentru finanțare se ridică odată cu majorarea ratelor dobânzilor, guvernele sunt puse în situația de a alege între plata datoriilor și susținerea altor priorități naționale.
“Opțiunile simple de politică se erodează tot mai mult, iar guvernele trebuie să facă alegeri dificile, care vor avea efecte de durată asupra investițiilor, serviciilor publice și securității sociale”, punctează experții FMI. Aceștia avertizează că, pentru multe țări, continuarea politicilor actuale va duce la o creștere accelerată a costurilor de servire a datoriei, ceea ce, în timp, poate conduce la riscuri de default sau la măsuri de austeritate dureroase.
Consecințe sociale și economice inevitabile
Dificultățile fiscale sunt deosebit de acute în contextul în care daunele sociale ale ajustărilor de politică vor fi resimțite de populațiile vulnerabile. Tinguințele bugetare vor forța, cel mai probabil, reducerea subvențiilor, tăierea serviciilor publice și limitarea investițiilor în sisteme de sănătate și educație, domenii deja supuse presiunilor în ultimele decenii. În plus, creșterea prețurilor pentru finanțare va pune presiune pe bugetele guvernamentale, ducând la dificultăți în menținerea securității sociale și a protecției sociale, mai ales în perioadele de criză.
Pentru țările în curs de dezvoltare, care se bazează preponderent pe finanțare externă, aceste condiții va accentua inegalitățile și va limita posibilitatea de a face față șocurilor externe. Într-un astfel de context, dezvoltarea economică ar putea fi încetinită, iar stabilitatea socială, pusă sub semnul întrebării, în condițiile în care creșterea salariilor și a nivelului de trai va deveni o provocare.
Perspective și provocări pentru viitor
Economiștii și liderii mondiali conștientizează că problema datoriilor publice nu poate fi rezolvată cu soluții de moment. Soluțiile vor necesita, cel mai probabil, un amestec de reforme structurale și politici prudent-evaluate, menite să stimuleze creșterea economică, să reducă decalajele sociale și să gestioneze pe termen lung nivelurile datoriei.
Întrebarea majoră rămâne dacă guvernele vor avea curajul, dar și resursele necesare pentru a face aceste alegeri costisitoare, mai ales în situația în care criza economică globală, inflația ridicată și tensiunile geopolitice pun presiune asupra oricărei strategii de combatere a acestor provocări. Perspectivele nu sunt însă lipsite de speranță, dacă se va reuși instaurarea unor politici echilibrate și transparență în deciziile de gestionare a datoriei, pentru a preveni o criză a datoriilor la scară globală și pentru a garanta stabilitatea economică și socială pentru generațiile viitoare.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
