Descoperire controversată din Bulgaria poate rescrie povestea originilor umane
O fosilă rară, un femur aproape complet, a reaprins discuțiile în lumea științei despre locul de naștere al mersului biped și al evoluției umane. Găsit în situl arheologic Azmaka din Bulgaria, acest os oferă, pentru prima dată, indicii clare despre modul în care anumite primate din Europa de sud-est ar fi putut face primii pași spre mersul pe două picioare. Analiza femurului și contextul geografic și climatic al descoperirii provoacă acum o reevaluare a unor teorii consacrate.
Fosila și poveștile despre tranziția evolutivă
Până acum, cunoștințele despre “Graecopithecus”, specie de pradă unei mari curiozități științifice, se bazau pe resturi extrem de limitate: o mandibulă găsită în Grecia în 1944 și un premolar din Bulgaria, descoperit în 2012. Noua descoperire schimbă însă perspectiva, fiind primul os de coapsă aproape complet care poate oferi informații despre tipul de locomotie pe care îl practicau aceste primate.
Femurul sugerează că animalul putea fi o femelă adultă de talie relativ mică, în jur de 24 de kilograme, asemănătoare cu un cimpanzeu de dimensiuni reduse. Specialiștii observă însă că forma și orientarea zonei gâtului femural indică o solicitare specifică pentru mersul vertical—o caracteristică esențială pentru evoluția oamenilor. În același timp, trăsăturile conservate în zona musculară și grosimea stratului exterior al osului fac ca interpretarea să fie mai complexă: osul păstrează și caracteristici de patruped.
Aceasta înseamnă că, deși aceste animale putea să practice, ocazional, mersul biped, ele nu se puteau deplasa exclusiv în această manieră. Cercetătorii afirmă că fosila reprezintă un exemplu de poziție de tranziție între marile maimuțe africane și homininii ce mergeau regulat pe două picioare, sugerând o evoluție mai graduală și mai complexă decât se credea până acum.
Continuitatea și controversele în interpretarea descoperirii
Principalul motiv al controversei nu vizează doar descoperirea fosilei, ci și implicațiile pentru înțelegerea originii noastre. Autorii studiului susțin că, în epoca Miocenului târziu, cu aproximativ 7 milioane de ani în urmă, regiunea Azmaka din Bulgaria ar fi avut un mediu ideal pentru apariția și dezvoltarea formei de locomotie verticală. Potrivit acestora, schimbările climatice din zona est-mediteraneană, între 8 și 6 milioane de ani în urmă, ar fi permis mamiferelor să migreze din Eurasia spre Africa, facilitând astfel evoluția speciilor ce aveau să devină strămoșii noștri.
Cu toate acestea, această teorie a fost și rămâne lipsită de consens. Multe voci din comunitatea științifică sunt rezervate față de afirmațiile privind originea europeana a acestor prime forme de locomotie bipedă. Fosilele extrem de rare și evoluția relativ izolată a unor grupuri de primate din zona Balcanilor complică și mai mult povestea. Criticii au precizat încă din 2017 că plasarea unui strămoș al homininilor în această zonă, lipsite de o comunitate fosilă mai amplă, ridică probleme în termeni de context evolutiv și geografic.
Dezbaterea rămâne deschisă, însă această descoperire a reușit să readucă în discuție ipoteza că începuturile mersului biped nu au fost neapărat un fenomen exclusiv african. Se impune acum o reevaluare a rolului Europei în acest proces, iar cercetările continuă pentru a afla dacă aceste primii pași pe două picioare au avut mai multe rădăcini decât se credea.
Pe măsură ce tehnologia avansează și noi fosile sunt descoperite, această poveste a evoluției umane devine tot mai complexă și mai fascinantă. Nimic nu este sigur, însă, dincolo de faptul că un simplu os de 7 milioane de ani poate să întoarcă cu susul în jos unele dintre cele mai fundamentale teorii despre originea noastră.
Sursa: Playtech.ro
