Germania și Franța propun o aderare „simbolică” pentru Ucraina, excluzând subvențiile agricole și drepturile de vot, măsură ce nu răspunde așteptărilor Kievului privind o integrare rapidă în Uniunea Europeană. Această propunere a fost prezentată în contextul posibilelor negocieri de pace cu Rusia.
O integrare cu limitări
Președintele Volodimir Zelenski consideră aderarea la UE ca un punct central al oricărui acord de pace, pledând pentru o intrare rapidă a țării sale în blocul comunitar, chiar din 2027. Totuși, principalele state membre ale UE se opun propunerilor Comisiei Europene care ar putea să grăbească procesul de aderare pentru Ucraina. Documentele separate ale Germaniei și Franței, consultate de publicații media, sugerează o abordare precaută, limitând speranțele Kievului.
Germania pledează pentru statutul de „membru asociat”, permițând participarea la reuniuni ministeriale și ale liderilor UE, dar fără drept de vot și fără aplicarea automată a bugetului comun. Franța propune un „statut de stat integrat”, amânând accesul la Politica Agricolă Comună și la fondurile europene până după aderare.
Reacțiile Ucrainei și temerile UE
Recenta înfrângere electorală a premierului ungar Viktor Orban a stârnit speranțe, dar majoritatea statelor membre UE au temeri cu privire la accelerarea aderării Ucrainei, considerând că ar putea afecta echilibrul politic al blocului. Oficialii Comisiei Europene sugerează că documentele germane și franceze reflectă probabil propunerea finală a UE pentru Ucraina. Viceprim-ministrul ucrainean pentru integrare europeană, Taras Kachka, a declarat că sunt menținute contacte cu Paris și Berlin, dar subliniază că situația este în continuă evoluție.
Un alt oficial ucrainean a exprimat prudență față de ideea unei aderări diluate, considerând-o un înlocuitor slab pentru calitatea de membru deplin, mai ales pentru o populație epuizată de război. „Le spunem «apartenență din umbră»”, a menționat oficialul. Un al treilea oficial a subliniat că statele UE „trebuie să înțeleagă că și ei au nevoie de Ucraina” și că o ofertă corectă este necesară pentru a garanta securitatea reală.
O abordare graduală
Propunerile franco-germane vin după respingerea conceptului de „extindere inversă”, și subliniază diferența majoră dintre ideea Comisiei Europene și abordarea celor două țări cu privire la momentul în care Ucraina ar putea să se considere membră UE și să obțină drept de vot. Germania propune ca noul statut să aibă „putere simbolică” și să fie acordat printr-o decizie politică a liderilor UE. Franța cere organizarea unui referendum înainte de aderarea oricărui nou membru, anticipând eventuale discuții legate de acordarea subvențiilor agricole.
O versiune mai ușoară a aderării ar putea include clauza de apărare reciprocă a UE, considerată importantă pentru Kiev. Cu toate acestea, nu ar exista aplicare automată a bugetului, Ucraina urmând să fie integrată treptat în programele de finanțare ale UE. Franța subliniază că această abordare nu este o alternativă la statutul de membru deplin, ci o „scurtătură substanțială” spre acesta.
