Conform Economistul.ro: Fondul Social European Plus (ESF+), principalul instrument al Uniunii Europene pentru ocuparea forței de muncă, educație și incluziune socială, înregistrează întârzieri semnificative în atingerea obiectivelor sale la jumătatea perioadei de finanțare 2021-2027. O evaluare recentă a Curții de Conturi Europene relevă că, la sfârșitul anului 2024, doar 35% dintre indicatorii de performanță monitorizați, pentru care au fost stabilite ținte clare, se aflau pe traiectoria necesară.
Incluziunea socială, cel mai slab domeniu monitorizat
Cele mai mari probleme se conturează în zona destinată persoanelor vulnerabile. Curtea de Conturi califică incluziunea socială drept domeniul cel mai puțin avansat al programului. Auditorii contestă chiar și evaluarea optimistă acordată de Comisia Europeană unui indicator crucial, care vizează participarea persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială. La 31 decembrie 2024, doar 3,42 milioane de persoane au participat la acțiuni de integrare socială, o cifră mult sub ținta de 135,8 milioane stabilită pentru întreaga perioadă de programare.
În total, din cei 25 de indicatori de performanță analizați de Curtea de Conturi, doar 20 au ținte cuantificabile. Dintre aceștia, doar șapte au fost considerați a fi pe drumul corect. În contrast, domeniile ocupării și mobilității forței de muncă, precum și educația, au înregistrat un „progres moderat”, conform analizei auditorilor. Inovația socială a prezentat cea mai bună evoluție, cu toți cei cinci indicatori analizați considerați pe traiectorie.
Diferențe de evaluare între Curte și Comisie
Situația incluziunii sociale este alarmantă: din cei 11 indicatori specifici acestui domeniu, doar doi sunt pe traiectorie, unul arată progres moderat, trei necesită atenție, iar pentru cinci indicatori nu au fost stabilite ținte clare, ceea ce face imposibilă o evaluare corectă a performanței. Lipsa unor obiective numerice prestabilite îngreunează determinarea dacă numărul persoanelor sprijinite atinge standardele propuse.
Comisia Europeană a justificat evaluarea sa pozitivă pentru indicatorul de participare a persoanelor vulnerabile prin faptul că implementarea ESF+ a prins viteză în 2024. Totuși, Curtea de Conturi consideră că această afirmație generală nu este suficientă pentru a demonstra recuperarea decalajului masiv față de ținta finală. Această discrepanță subliniază o diferență fundamentală de metodologie: Curtea se concentrează pe rezultatele validate și raportate, în timp ce Comisia ia în calcul și proiectele în curs de implementare, execuția financiară și experiența anterioară.
Aceste diferențe de evaluare sunt importante, deoarece raportarea anuală este principalul instrument prin care Parlamentul European, Consiliul și publicul pot verifica eficacitatea miliardelor de euro alocate programelor europene. Curtea a constatat că, în aproximativ 19% din cazuri, evaluarea sa a diferit de cea a Comisiei, în majoritatea situațiilor Comisia fiind considerată prea optimistă.
Fondul Social European Plus dispune de aproximativ 99,3 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, finanțând programe naționale și regionale în domenii cheie. Cu toate acestea, lipsa unor jaloane intermediare clare pentru majoritatea indicatorilor îngreunează identificarea din timp a eventualelor întârzieri.
Comisia Europeană consideră că indicatorii de impact social pe termen lung sunt dificil de măsurat rapid și ar putea sugera în mod eronat că orice schimbare socială este o consecință directă a finanțării europene. Totuși, absența aproape completă a acestor indicatori de impact reduce capacitatea de a evalua efectele reale și durabile ale programelor asupra beneficiarilor.
Perspective și provocări pentru viitor
Procentul de 35% se referă strict la indicatorii cu ținte clare și nu la cheltuirea bugetului sau la succesul individual al proiectelor. Programele continuă până în 2027, iar unele investiții vor genera rezultate și după încheierea activităților. Cu toate acestea, semnalul transmis de auditori este clar: problemele trebuie identificate și remediate cât mai curând posibil. Pentru persoanele cele mai vulnerabile, fiecare zi de întârziere poate însemna oportunități pierdute și dificultăți prelungite.
Sursa: Economistul.ro
