Aproximativ două treimi dintre solicitanții de azil adulți, care au depus pentru prima dată cereri în Germania în 2025, nu dețineau pașaport sau alte acte de identitate. Datele publicate recent de guvernul german arată cât de dificilă poate deveni procesul de verificare a identității migranților fără documente oficiale, o problemă care îngreunează gestionarea fluxurilor de azil în țară. Până în prezent, numărul solicitanților fără acte a atins cifra de 113.236, reprezentând 65,4% din total, o creștere semnificativă față de anul anterior, când procentul era de 49,9%.
Lipsa documentelor devine astfel o provocare majoră pentru autoritățile germane, mai ales în contextul în care, din punct de vedere statistic, numărul celor care sosesc fără acte a fost în creștere continuă în ultimii ani. În 2018, aproape jumătate dintre solicitanți — peste 462.000, adică 51,5% din cei aproape 898.000 de adulți care au solicitat azil pentru prima dată — nu aveau documente de identitate. Cu toate acestea, anul 2023 a înregistrat cele mai multe cazuri absolute, chiar dacă procentual parametrii au fost mai mici, datorită creșterii numărului total de solicitări.
Guvernul german atrage atenția asupra faptului că această lipsă de documente complică semnificativ procesul de verificare a identității, mai ales în situațiile în care țările de origine ale migranților nu cooperează sau nu dețin oficii consulare funcționale. În astfel de cazuri, autoritățile nu pot accesa rapid informații esențiale, ceea ce duce la întârzieri și, uneori, la decizii greșite în procesul de evaluare a solicitărilor de azil.
Din punct de vedere geografic, cele mai afectate de lipsa actelor sunt cetățenii din Africa de Vest și nord-estul Africii, în special din Guineea, unde 97,9% dintre solicitanți au sosit fără pașaport. Urmează Algeria, unde procentul este de 93,9%, apoi Eritreea cu 91,5%, și Somalia, unde aproape toate solicitările au fost făcute fără documente. În plus, cifre ridicate se înregistrează și în rândul cetățenilor Irakului, Chinei, Turciei și Rusiei, ceea ce indică o problemă mai largă legată de accesul la acte de identitate sau refuzul de a le prezenta în timpul procedurilor de azil.
Analiza acestor tendințe nu este doar o simplă statistică. Lipsa documentelor afectează grav procesul de verificare a identității, ceea ce riscă să permită, inadvertent sau intenționat, facilitată de dificultățile de identificare, intrarea în țară a unor persoane cu potențiale riscuri pentru securitate sau pentru sistemul social. În același timp, lipsa actelor poate indica și eventuale încercări de a evita identificarea sau de a ascunde originea, alimentând controversele și dezbaterile publice despre modul organizațional și politicile de gestionare a fluxurilor migratorii.
Guvernele europene, inclusiv cel german, încearcă să adapteze procedurile în condițiile unei creșteri continue a numărului de solicitanți fără documente. În timp ce autoritățile investesc în echipamente de verificare biometrică și în cooperare cu țările de origine, provocarea persistă: fără documente, procesul de identificare devine un labirint birocratic. Pe termen scurt, acest fenomen poate duce la prelungirea procedurilor, dar și la dificultăți în combaterea abuzurilor sau a migrării ilegale.
Perspectivele pentru anii următori depind în mare măsură de modul în care guvernele vor putea îmbunătăți colaborarea internațională, dar și de evoluțiile geopolitice și socio-economice din regiuni precum Africa și Orientul Mijlociu. În același timp, scena politică germană și europeană rămâne sub presiune, fiind nevoită să găsească un echilibru delicat între gestionarea fluxurilor migratorii și garantarea securității și drepturilor fundamentale ale solicitanților. Cum va evolua, în aceste condiții, sistemul de azil în Germania și în Europa nu este încă clar, dar probabilitatea este ca discuțiile și ajustările legislative să continue, pe fondul unor provocări tot mai complexe și diverse.
Sursa: Mediafax
