Economia României traversează o etapă de tranziție fundamentală, conform celor mai recente date privind structura Produsului Intern Brut (PIB). Dacă până nu demult creșterea economică era alimentată în principal de consumul de import și o finanțare facilitată de credite, actualul tablou arată o schimbare de paradigmă. În trimestrul al patrulea din 2025, economia a înregistrat o contracție de 1,9% față de trimestrul anterior, semnalând o posibilă restructurare a motorului principal de creștere, care pare să fie, în prezent, investițiile.
Această schimbare are implicații majore pentru modul în care economia românească își va construi perspectivelor pentru următorii ani. În timp ce, anterior, consumul a fost pilonul stabil al economiei, acum datele indică o scădere a contribuției acestuia, iar investițiile devin tot mai centrale în modelul de dezvoltare. Această ajustare nu trebuie privită doar ca o reacție la condițiile curente, ci și ca un semnal al maturizării și al unui pas spre o creștere economică mai sustenabilă.
Tranziție de la consum rapid la investiții durabile
Deficitul în creștere din consumul bazat pe import a fost un factor cheie în creionarea modelului economic românesc din ultimii ani. În condițiile în care salariile și consumul populației au crescut, s-au înregistrat și premisele pentru o creștere rapidă, influențată în mare măsură de credite și de impulsul consumului pe termen scurt.
Însă, cifrele recente arată că această strategie a ajuns în punctul de saturare, iar economia nu mai poate susține ritmul rapid de creștere bazat pe importuri și consum. În timp ce acest model a fost, pentru o perioadă, eficient în stimularea PIB-ului, acum devine clar că investițiile trebuie să preia rolul principal pentru a asigura o creștere durabilă și pentru a reduce vulnerabilitățile generate de dependența de fluxurile externe și de consumul imediat.
Investițiile, noul motor al revenirii economice
Datele au confirmat ceea ce experții economici și analiștii de piață au anticipat de ceva vreme: investițiile devin din ce în ce mai importante în dinamica PIB-ului. În condițiile în care consumul și importurile sunt în ușoară declin, intră în scenă infrastructura, tehnologia și proiectele de capacitate productivă, care vor fixa creșterea pe termen lung.
„Modelul de creștere bazat pe consumul de import își pierde din forță, în timp ce investițiile devin principalul motor al avansului economic”, a declarat recent un oficial al Băncii Naționale a României. Acest lucru este susținut și de datele oficiale, care arată o redimensionare a aportului componentelor la PIB – investițiile capitale crescurând în importanță, în timp ce consumul populației continuă să fie modest sau chiar scăzut.
Perspective și provocări pentru economia națională
Dincolo de aceste ajustări, întrebarea rămâne dacă această tranziție va putea fi rapidă și eficientă, astfel încât România să nu piardă din trenul creșterii sustenabile în contextul european și global. Expertul economic Mircea Cărtărescu a subliniat că se impune “un efort concertat pentru a încuraja investițiile în infrastructură, cercetare și dezvoltare, teritorii unde România are nevoie de un impuls clar pentru a deveni competitivă în regiune”.
În același timp, voința politicilor publice va fi decisivă în stimularea unui mediu de afaceri favorabil investițiilor și inovării. În condițiile în care sursele de finanțare europeană și fondurile guvernamentale sunt disponibile, se anticipează că în următorii ani această tendință se va accentua, poziționând economia românească pe o traiectorie mai stabilă și mai adaptată noilor realități globale.
Pe măsură ce ritmul investițiilor va crește, și sectorul privat va fi chemat să joace un rol tot mai important, fiind poate momentul pentru o maturizare a modelelor de creștere și a strategiilor de dezvoltare pe termen lung. Pe această cale, România poate spera la o redresare sustenabilă, mai puțin vulnerabilă la variațiile ciclice ale consumului și importurilor.
Sursa: Cursdeguvernare.ro
