Veniturile medii lunare ale gospodăriilor din România au fost, în trimestrul IV 2025, de 8.863 de lei pe gospodărie, în scădere cu 0,2% față de perioada anterioară. Pe de altă parte, veniturile în natură au crescut, ajungând la 591 de lei pe gospodărie, cu 10,5% mai mult față de trimestrul III. În ceea ce privește valoarea pe persoană, acestea se ridică la 3.566 de lei, respectiv 238 de lei în natură. Veniturile din salarii și alte drepturi ale salariaților au reprezentat cea mai importantă sursă, cu 6.466 de lei pe gospodărie, adică 68,4% din totalul veniturilor. La acestea s-au adaugat veniturile din prestații sociale, în valoare de 1.877 de lei, precum și cele în natură, cu o pondere de 6,3%. În structura veniturilor, valoarea produselor agroalimentare și nealimentare consumate din resurse proprii a crescut ușor, de la 4,5% în trimestrul III la 6,3% în trimestrul IV. Mediul urban continuă să aibă venituri semnificativ mai mari decât mediul rural. Astfel, în orașe, veniturile totale medii pe gospodărie se ridică la 10.785 de lei, iar pe persoană la 4.511 lei. În comparație, în zonele rurale, aceste valori sunt de aproximativ 7.900 lei, respectiv 2.800 lei. În mediul urban, ponderea salariilor din veniturile totale a fost de 74,2%, în timp ce în rural, veniturile din prestații sociale sunt mai importante, reprezentând 21,4%.
Cheltuielile bănești medii lunare ale gospodăriilor în ultimul trimestru al anului au fost de 7.594 de lei, în declin ușor față de trimestrul anterior, cu 0,8%. În același timp, valoarea contravalorii consumului de produse din resurse proprii a crescut cu 14,3%, ajungând la 480 de lei pe gospodărie. Cea mai mare parte a bugetului gospodăriilor a fost alocată consumului și transferurilor către administrațiile publice și fondurile de asigurări sociale. Aceste cheltuieli au reprezentat 59,9% din total și, respectiv, 33,6% din venituri. Cheltuielile pentru producția gospodăriei—cum ar fi cheltuielile de producție și consumul furajer—au fost relativ mici, de 174 de lei lunar pe gospodărie. Diferențele dintre mediul urban și rural sunt evidente și din punct de vedere al cheltuielilor. În orașe, media cheltuielilor totale a fost de 9.144 de lei, în timp ce în zonele rurale, această valoare a fost de aproape 6.700 de lei. În mediul urban, ponderea cheltuielilor pentru impozite, contribuții și taxe a fost de 36,8%, față de numai 10,9% în rural, unde s-a alocat proporțional mai mult pentru consumul de produse alimentare și nealimentare din resurse proprii, în valoare de aproape 11%.
Produsele agroalimentare și băuturile nealcoolice continuă să reprezinte o pondere importantă în cheltuielile totale de consum, cu 32,2%. Acestea sunt urmate de cheltuielile pentru locuință, apă, electricitate și gaze, cu o pondere de 15,7%. Cheltuielile pentru îmbrăcăminte și încălțăminte reprezintă circa 7,8%, iar pentru transport, aproximativ 7%. Cheltuielile pentru mobilier și întreținerea locuinței, precum și pentru sănătate, însumează peste 6% fiecare. La polul opus, cheltuielile pentru educație sunt minime, fiind de doar 26 de lei pe gospodărie, adică 0,5% din total. Aceste proporții evidențiază prioritățile gospodăriilor în ceea ce privește gestionarea bugetului și compartimentarea cheltuielilor. În data de 20 februarie 2026, statistica oficială indică faptul că o gospodărie tipică a avut, în trimestrul IV 2025, venituri totale de 9.454 lei, în timp ce cheltuielile au fost de 8.075 de lei. Aceasta reprezintă un indiciu clar că, deși veniturile au fost în general stabile, gospodăriile au fost preocupate să mențină echilibrul între venituri și cheltuieli, acordând atenție priorităților de consum și economie. Sursa: Economistul.roVeniturile gospodăriilor au înregistrat o ușoară scădere în ultimul trimestru din 2025
Cheltuielile gospodăriilor au înregistrat o scădere ușoară, în condițiile creșterii consumului propriu
Structura cheltuielilor indică priorități clare pentru gospodării
