Conform Mediafax: Sindicatele din România au ridicat o problemă serioasă legată de declararea stării de alertă, un regim care, potrivit acestora, permite restrângerea unor drepturi fundamentale, deși nu este menționat explicit în Constituție. Solicitarea BNS (Blocul Național Sindical) vine la mai puțin de două săptămâni după instituirea unei noi stări de alertă la nivel național, declarată pe 31 iulie 2026 pentru 30 de zile, din cauza unei posibile crize în producția de energie electrică și a nivelului extrem de scăzut al Dunării.
Starea de alertă, un vid constituțional invocat de sindicate
Potrivit BNS, actuala criză energetică readuce în discuție o problemă nerezolvată încă de după pandemia de COVID-19: faptul că starea de alertă nu este prevăzută în Constituția României, spre deosebire de starea de asediu și starea de urgență. Sindicatele atrag atenția că această lipsă de reglementare constituțională ar putea transforma starea de alertă într-un instrument „la discreția Guvernului”, cu garanții democratice fragile și cu un control parlamentar redus.
„În lipsa unei astfel de reglementări, instituirea stării de alertă riscă să rămână un instrument aflat la discreția Guvernului, care, printr-o justificare excepțională, să dobândească prerogative asupra drepturilor și libertăților cetățenilor acestei țări, cu garanții constituționale restrânse și cu un control democratic fragil”, se arată în solicitarea BNS. Organizația cere ca viitoarea Constituție să specifice clar cine și în ce condiții poate declara și prelungi starea de alertă, care sunt limitele competențelor executive și cum pot fi afectate drepturile și libertățile cetățenești.
Criza energetică, catalizatorul discuțiilor constituționale
Ultima stare de alertă a fost declarată prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU) nr. 15 din 31 iulie 2026, ca urmare a riscului de dezechilibru în Sistemul Electroenergetic Național. Guvernul a explicat că nivelul scăzut al Dunării amenința funcționarea Unității 2 de la Cernavodă, esențială pentru asigurarea aproximativ 10% din consumul național de electricitate. Spre deosebire de măsurile impuse în pandemie, actuala hotărâre vizează preponderent sistemul energetic și instituțiile statului, fără a include restricții de circulație sau de activități economice. Totuși, BNS folosește acest context pentru a relansa dezbaterea privind cadrul legal și constituțional aplicabil.
România a experimentat un precedent major în utilizarea stării de alertă pe durata pandemiei de COVID-19. Aceasta a fost instituită în mai 2020 și prelungită succesiv până în martie 2022, permițând aplicarea unor măsuri precum obligativitatea purtării măștii, restricționarea adunărilor și limitarea circulației. Curtea Constituțională s-a pronunțat de mai multe ori pe legea care reglementează starea de alertă, declarând neconstituționale anumite prevederi, dar menținând în vigoare altele.
Procesul unui referendum pentru modificarea Constituției
BNS a solicitat demararea unui proces de consultare cu partenerii sociali, societatea civilă și specialiștii în drept constituțional pentru a elabora un proiect de revizuire constituțională. Un referendum pentru modificarea Constituției nu poate fi inițiat direct de Guvern sau Președinte, ci necesită parcurgerea unor etape specifice. Inițiativa poate veni de la Președinte, la propunerea Guvernului, de la un sfert dintre parlamentari sau de la cel puțin 500.000 de cetățeni. După aprobarea în Parlament și verificarea de către Curtea Constituțională, proiectul de revizuire trebuie supus votului cetățenilor printr-un referendum.
Organizația subliniază că scopul lor nu este acordarea unor puteri sporite Guvernului, ci stabilirea unor reguli clare și constituționale care să definească limitele puterii executive în situații excepționale.
Sursa: Mediafax
