Conform Digi24: Președintele Nicușor Dan a cerut reexaminarea unei legi adoptate de Parlament, care permite scoaterea unor terenuri din arii naturale protejate pentru proiecte hidroenergetice. Această decizie vine după ce legea a fost transmisă pentru promulgare, ridicând semne de întrebare cu privire la impactul asupra mediului și la necesitatea unor astfel de derogări.
Controverse privind derogările pentru proiecte hidroenergetice
Legea vizează modificarea OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. Conform noilor prevederi, autoritatea centrală pentru protecția mediului ar putea aproba scoaterea unor suprafețe din arii protejate, dacă acestea aveau aprobate obiective de investiții pentru amenajări hidroenergetice înainte de 29 iunie 2007 și erau în curs de execuție sau demarate anterior acestei date.
Această prevedere a stârnit îngrijorări, președintele Nicușor Dan invocând lipsa unei evaluări adecvate a impactului, a justificării lipsei alternativelor și a motivelor imperative de interes public major, precum și absența unor măsuri compensatorii, contrar directivelor europene. De asemenea, legea modifică Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului asupra mediului, exceptând anumite proiecte de apărare națională, securitate sau reacție la situații de urgență, desemnate de CSAT, precum și lucrările de mentenanță sau retehnologizare a capacităților energetice existente în arii protejate.
Obiecții de neconstituționalitate respinse, dar necesitatea reanalizării
Președintele României a formulat o obiecție de neconstituționalitate, susținând că exceptările sunt generale și necondiționate, contrar prevederilor care permit derogări doar punctual și individualizat, cu notificarea Comisiei Europene. De asemenea, s-a ridicat problema acordării unei competențe noi Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) prin lege ordinară, în loc de lege organică, și s-au semnalat deficiențe de tehnică legislativă și lipsa reavizării de către Consiliul Legislativ a formei finale a legii.
Curtea Constituțională a respins obiecția de neconstituționalitate, considerând legea constituțională în raport cu criticile formulate. Cu toate acestea, Administrația Prezidențială subliniază că constatarea constituționalității nu epuizează analiza pe care Parlamentul trebuie să o efectueze în cadrul reexaminării.
Fundamentare depășită și fragmentare legislativă
Președintele consideră că este necesară o evaluare actuală a necesității, oportunității și eficienței soluțiilor legislative, luând în calcul evoluțiile intervenite. Fundamentarea inițială a legii, bazată pe creșterea prețurilor la energie din 2021, nu mai reflectă situația actuală, iar proiectele aprobate acum aproape două decenii nu garantează fezabilitatea tehnică, utilitatea energetică și sustenabilitatea economică.
Mai mult, legea nu condiționează aplicarea derogării de verificarea situației juridice actuale a investiției, stadiul lucrărilor, costuri sau capacitatea suplimentară ce poate fi pusă în funcțiune. Această lipsă de criterii suplimentare, coroborată cu aplicabilitatea nelimitată în timp a derogărilor, poate permite reactivarea unor proiecte vechi, fără o evaluare actualizată a necesității și utilității. Administrația Prezidențială menționează și existența altor reglementări speciale privind amenajările hidroenergetice și propuneri legislative parțial convergente, subliniind riscul unei reglementări fragmentare și lipsite de coerență. Modificările ulterioare ale cadrului normativ în materia protecției biodiversității, prin introducerea zonelor prioritare, complică și mai mult situația, legea supusă reexaminării neclarificând raportul dintre aceste regimuri.
Sursa: Digi24
