Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) judecă astăzi, 14 aprilie, contestațiile depuse în dosarul de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în care sunt implicați Călin Georgescu și Horațiu Potra. Apelurile au fost formulate de către avocați după ce Curtea de Apel București a decis că rechizitoriul a fost întocmit legal și a dispus începerea judecății pe fond.
Procesul a început în jurul orei 9:00, cu Călin Georgescu întâmpinat de susținători în fața sediului ÎCCJ. Dosarul instrumentat de procurorii Parchetului General vizează o serie de evenimente care ar fi avut loc în decembrie 2024.
Filiera evenimentelor din dosar
Conform procurorilor, în centrul anchetei se află o întâlnire din 7 decembrie 2024, organizată la un centru de echitație din Ilfov. La această întâlnire, Călin Georgescu și Horațiu Potra ar fi pus la cale un plan pentru a deturna un protest de susținere a unui fost candidat la prezidențiale. La întâlnire au participat Georgescu, Potra, precum și Sechilă și Marian Burcea, garda de corp a lui Georgescu.
După întâlnirea din Ilfov, Georgescu l-ar fi contactat pe Dan Grăjeanu, liderul Frăției Ortodoxe, transmițându-i un mesaj sugestiv. Procurorii susțin că această întâlnire a fost menită să pregătească „evenimente destabilizatoare” cu scopul de a crea „haos și nesiguranță”. Protestul, cerut de Georgescu inclusiv printr-o apariție televizată, ar fi trebuit să aibă loc pe 8 decembrie 2024, în fața Catedralei Mântuirii Neamului. Protestatarii ar fi urmat să fie folosiți drept „masă de manevră pentru realizarea acțiunilor subversive”.
Rolul mercenarilor și acuzațiile
Procurorii susțin că protestul urma să fie deturnat prin violențe. Horațiu Potra este acuzat că ar fi coordonat adunarea mai multor persoane, inclusiv mercenari, care aveau asupra lor arme. Aproximativ 20 de persoane sunt trimise în judecată alături de Georgescu și Potra în acest dosar.
Mercenarii ar fi fost înarmați cu materiale pirotehnice de mare putere și diverse obiecte periculoase, având rolul de a „crea un climat de teroare” în cadrul protestului. Scopul era de a determina reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale. Procurorii au descris acțiunile ca fiind o „operațiune paramilitară de destabilizare națională”.
Surse judiciare au explicat că astfel de acțiuni pot duce la consecințe grave, cu panică și dezorganizare în mulțime.
Editor: M.G.
