Deși promisiunile din domeniul inteligenței artificiale (AI) au fost mereu optimiste, cele mai recente date indică un impact mai redus decât s-a anticipat asupra economiei globale. În ciuda investițiilor uriașe și a așteptărilor de revoluție tehnologică, realizările concrete rămân modeste, ceea ce a readus în dezbatere celebrul „paradox al productivității” formulat de economistul Robert Solow. În anii ’80, acesta observa că, în era computerizării, nu se vedea un salt corespunzător în producție, iar acum, întrebarea dacă AI urmează același tipar devine tot mai frecventă.
Impactul AI în companii: între așteptări și realitate
Un studiu recent realizat pe chestionare completate de aproximativ 6.000 de directori din națiuni precum Statele Unite, Marea Britanie, Germania și Australia relevă că efectele AI în mediul de afaceri sunt, de fapt, destul de limitate. Aproape 90% dintre aceștia afirmă că, în ultimii trei ani, tehnologia nu a adus schimbări semnificative în ceea ce privește angajările sau productivitatea muncii. Deși peste două treimi dintre liderii de companie spun că utilizează inteligența artificială, timpul dedicat acesteia în activitatea zilnică este, în medie, de doar 1,5 ore pe săptămână. O părticică semnificativă de companii – cam un sfert – nu folosesc deloc această tehnologie.
Cu toate acestea, optimismul nu dispare. Conducătorii se așteaptă ca, în următorii trei ani, productivitatea să crească cu 1,4%, iar producția să avanseze cu 0,8%. În același timp, perspectivele privind ocuparea forței de muncă sunt mai contradictorii: unele companii anticipează mici reduceri, în timp ce angajații prevăd creșteri modeste. Acest tablou sugerează o anumită ezitare în privința efectelor reale pe termen scurt ale AI.
Investițiile uriașe și rezultatele încă neclare
Deși companiile au aruncat sume uriașe în dezvoltarea AI, investițiile din acest domeniu au depășit 250 de miliarde de dolari în 2024, iar rezultatele concrete încă întârzie să apară. Indicatorii macroeconomici, care analizează salariile, inflația și ocuparea forței de muncă, nu arată modificări semnificative explicate de tehnologie. Economistul-șef al unui important fond de investiții, Torsten Slok, afirmă că „AI este prezentă peste tot, cu excepția datelor macroeconomice”. El notează că, deocamdată, nu se observă efecte clare asupra indicatorilor economici de fond, ceea ce alimentaște scepticismul din partea experților.
Ceva mai optimist, un studiu publicat de Banca Rezervei Federale din St. Louis a estimat o creștere a productivității de doar 1,9%, rezultată din introducerea tehnologiilor de AI. În schimb, un raport al MIT din 2024 indică o creștere aparent nesemnificativă de doar 0,5% în următorul deceniu, cifre considerate de mulți analisti ca fiind sub așteptările industriei.
Provocările de implementare și încrederea în AI
Scepticismul față de AI nu se limitează la datele macroeconomice. În domeniul pieței muncii, cercetările indică o creștere a reticenței față de utilizarea acestei tehnologii. ManpowerGroup a raportat o creștere cu 13% a utilizării regulate a AI în 2025, însă în același timp, încrederea în eficiența sa a scăzut cu 18%. Astfel, chiar dacă companiile investesc masiv, percepția asupra beneficiilor devine tot mai rezervată.
Aceasta a determinat unele companii să-și re-evalueze strategiile de resurse umane. Directorii de HR, precum cel de la IBM, au anunțat recent extinderea angajărilor din rândul tinerilor pentru a pregăti și asigura o generare viitoare de lideri, conștienți de necesitatea unei abordări prudente și adaptate la realitatea tehnologică.
Experții în domeniu subliniază că valoarea AI nu depinde doar de tehnologie, ci în mare măsură de modul în care aceasta este integrată în procesele de lucru ale companiilor. Pentru moment, se pare că tranziția către o economie profund automatizată și AI-driven trebuie să treacă printr-o etapă de ajustare și reevaluare a așteptărilor.
O perspectivă dinamică
Istoria tehnologiei sugerează exista un ciclu de stagnare urmat din nou de creșteri accelerate. După perioada dificilă din anii ’80, domeniul IT a cunoscut în anii ’90 o revenire puternică, ceea ce a condus la o evoluție rapidă și structurată a productivității. Mulți economiști cred că AI ar putea urma un traseu similar, caracterizat de o „curbă în J”: o etapă inițială de ajustare, urmată de creșteri dinamice și reale. În această perioadă, cea mai mare provocare rămâne însă să se depășească barierele de implementare, încredere și integrare, pentru ca potențialul tehnologic să devină, în final, un motor real pentru economie.
Sursa: Mediafax
