Atacuri cibernetice orphanite asupra instituțiilor publice din România
România continuă să fie ținta unor atacuri cibernetice de amploare, care vizează o gamă largă de instituții publice. Deși nu a fost precizată concret care sunt cele mai frecvent afectate, oficialii avertizează asupra unei activități intense în acest domeniu. Radu Miruță, reprezentant al Ministerului Apărării, a menționat că în fiecare zi sunt monitorizate peste 10.000 de tentative de atac asupra structurilor guvernamentale, iar echipa specializată de la minister lucrează pentru protecția propriilor sisteme, dar și pentru sprijinirea altor instituții.
Miruță a subliniat că securitatea cibernetică trebuie abordată cu o claritate sporită, pentru a evita tulburări majore. Oficialul a atras atenția asupra riscului ca atacurile să nu se limiteze doar la perturbarea serviciilor online, ci să influențeze percepția publicului și procesul decizional. În contextul digitalizării accelerate, expertul în tehnologie a declarat că singura metodă de a contracara algoritmii folosiți de cei rău intenționați este utilizarea propriilor algoritmi, pentru a semăna modalitățile de atac și pentru a le contracara.
Rusia, principalul suspect al atacurilor hibride
Avertismentele oficialilor români subliniază frecventrilor apariții ale grupărilor pro-Rusia în activitatea cibernetică împotriva țării noastre. Poziția geografică la Marea Neagră și statutul de membru NATO și UE, precum și susținerea acordată Ucrainei și Moldovei, plasează România în centrul atenției atunci când vine vorba de operațiuni hibride și atacuri cibernetice.
Dan Cîmpean, directorul DNSC, a declarat în martie că s-a înregistrat o creștere semnificativă a atacurilor de tip DDoS, interceptate frecvent pe site-urile și aplicațiile naționale. Potrivit oficialului, majoritatea acestor atacuri aparțin unor grupări și structuri pro-Rusia dedicate asigurării unor operațiuni de sabotaj digitale. În plus, Cîmpean a explicat că aceste atacuri fac parte dintr-un război hibrid desfășurat de actori statali, dar și din activități cu motivație financiară din partea unor grupări de hackeri.
El a specificat că gruparea Noname057(16) este una dintre cele mai active în aceste zile și are legături directe cu guvernul de la Kremlin. Această filă de activitate hacking se remarcă prin lansarea frecventă a atacurilor de tip DDoS, menite să blocheze accesul la resurse online strategice pentru stat. Cîmpean a subliniat că astfel de activități reflectă o combinație de interese politico-ideologice și motive financiare, reprezentând o strategie complexă de război hibrid și rămas bun pentru economia digitală a țării.
Impactul asupra securității naționale și măsurile de protecție
Specialiștii în domeniu semnalează că aceste atacuri au potențialul de a destabiliza funcționarea instituțiilor publice și de a afecta infrastructura critică a României. În același timp, autoritățile avertizează asupra dificultăților în identificarea precisă a actorilor responsabili și asupra necesității unui răspuns coordonat și robust.
De la începutul anului, autoritățile au intensificat eforturile de consolidare a sistemelor de apărare cibernetică, însă lipsa transparenței în identificarea grupurilor implicate ridică probleme legate de securitatea pe termen lung a țării. Experții subliniază că bătălia digitală cere nu doar investiții tehnice, ci și o strategie clar definită pentru gestionarea riscurilor și pentru contracararea campaniilor de dezinformare sau destabilizare.
În ultimul raport al DNSC, menționat oficial, s-a atras atenția asupra unui incident recent care a vizat o variată serie de instituții. În dată de 15 aprilie, au fost înregistrate peste 5.000 de atacuri DDoS, majoritatea apărute ca parte a unei campanii coordonate orchestrate din interiorul spațiului rusesc. Măsurile proactive include implementarea unor soluții avansate de filtrare și supraveghere a traficului, dar și colaborarea cu parteneri internaționali pentru identificarea și blocarea surselor de atac.
Printre cele mai importante provocări se numără gestionarea informațiilor false și manipularea opiniei publice prin campanii de fake news, precum și utilizarea algoritmilor pentru amplificarea disensiunilor sociale. În acest context, oficialii recomandă adoptarea unor politici clare, aliniate cu strategiile europene și NATO, pentru a limita impactul acestor riscuri.
Un eveniment esențial în planul de securitate cibernetică al țării va fi exercițiul internațional programat pentru luna iunie, când autoritățile române vor testa răspunsul sistemelor naționale în situații de criză digitală.
