Inteligența artificială, de multe ori văzută ca un accelerator pentru creșterea productivității și un aliat de nădejde în automatizarea proceselor, pare să devină, în realitate, un factor de complexitate și stres pentru angajați. Un studiu recent realizat de cercetători de la Universitatea din Berkeley aruncă o lumină diferită asupra influenței acestei tehnologii în mediul de muncă. Rezultatele indică faptul că, în loc să elibereze timp și să reducă sarcinile, AI-ul poate duce, paradoxal, la o suprasolicitare și la un burnout în continuă creștere.
Inteligența artificială nu înlocuiește efortul uman, ci îl transformă
Cercetarea s-a bazat pe observația intensă a două sute de angajați dintr-o companie din domeniul tehnologiei, pe parcursul a opt luni. Profesorul Aruna Ranganathan și doctoranda Xingqi Maggie Ye și-au însușit un rol aproape de „deținătoare a secretelor” zilnice, participând la întâlniri, urmărind execuția taskurilor și realizând aproximativ patruzeci de interviuri cu membrii echipelor. Fără a impune utilizarea obligatorie a AI-ului, au urmărit modul în care tehnologia era folosită și impactul său asupra ritmului de lucru și sănătății angajaților.
Rezultatele au fost îngrijorătoare. În ciuda promisiunilor de eficiență, angajații și-au reevaluat prioritățile, reinvestind timpul eliberat de AI-ul pentru a revizui şi corecta sarcini delegte anterior colegilor lor sau pentru a finaliza proiecte amânate. În plus, specialiștii s-au trezit în situația paradoxală de a-și prelua responsabilități și cu alte profiluri sau de a se implica în activități de suport tehnic pentru colegii care se bazau pe algoritmi pentru programare.
Granițele dintre muncă și odihnă se estompează pe măsură ce AI-ul devine o prelungire a mâinii
Un alt aspect alarmant descoperit a fost modul în care AI-ul a început să estompeze linia dintre timpul de lucru și cel personal. În dorința de a fi mereu la curent și de a nu întârzia, angajații își neglijează adesea pauzele, chiar lansând mici solicitări către sistem pentru a avansa rapid anumite sarcini înainte de a pleca acasă. Fenomenul se amplifică odată cu tendința de multitasking: gestionarea simultană a mai multor proiecte și comenzi către AI, toate în același timp, ducând la un „sentiment de jonglerie permanentă”, după cum însuși cercetătorii o descriu.
Asta duce, pe termen lung, la epuizare, sentimentul lipsei de control și dificultățile de a se deconecta complet de muncă, chiar și în timpul liber. În multe cazuri, angajații își fac „ultima solicitare mică”, sperând să le salveze efortul pentru momentul următor, în loc să-și ia pauze bine-meritate, iar această rutină riscă să devină norma în câmpul muncii digitale.
Avantajele pe hârtie, dezavantajele în realitate
Din punct de vedere pur teoretic, AI-ul ar trebui să fie un instrument de creștere a eficienței, reducere a greșelilor și simplificare a proceselor. În practică, însă, cercetarea indică faptul că pe termen lung, beneficiile devin vizibil ca niște iluzii: productivitatea scade, iar angajații se confruntă cu oboseală cronică și în creștere dificultăți în a-și gestiona volumul de muncă.
Consultanții și specialiștii în resurse umane sunt sfătuiți să abordeze cu prudență integrarea AI-ului. Păstrarea perioadelor de odihnă, prioritizarea taskurilor și menținerea interacțiunilor umane devin, în aceste condiții, un adevărat pilon pentru prevenirea disfuncțiilor emotionale și a scăderii calității vieții la locul de muncă.
Într-un context în care tehnologia evoluează rapid și în care noile sisteme de inteligență artificială devin din ce în ce mai integrate în procesele zilnice, această cercetare scoate în evidență nevoia unei abordări mai calculată și mai umane. În timp ce AI-ul promite automatizare și eficiență, pentru angajați, el poate deveni și o sursă de stres și dezorientare dacă nu este gestionat corect.
Pe măsură ce companiile își adaptează strategiile, devine esențial ca ele să găsească echilibrul între beneficiile tehnologiei și sănătatea mentală a personalului. În cele din urmă, rămâne de văzut dacă, pe termen lung, această „revoluție digitală” va aduce doar progres sau va necesita și o reevaluare a modului în care definiți eficiența în lumea muncii moderne.
Sursa: Descopera
