Conform G4Media: România a declarat război Uniunii Sovietice la 22 iunie 1941, alăturându-se Germaniei Naziste în operațiunea militară. Sub conducerea generalului ION ANTONESCU, decizia a marcat intrarea țării în cel de-Al Doilea Război Mondial pe Frontul de Est.
Armatele române nu au trecut efectiv Prutul pentru a începe lupta decât pe 2 iulie 1941. Această amânare a fost strategică, urmărind ca frontul din sectoarele de nord și centru să atingă un nivel similar cu cel din sud, unde se aflau Basarabia și nordul Bucovinei.
Contextul strategic al intrării în război
Decizia de a intra în război alături de Puterile Axei a fost adoptată de Mareșalul ION ANTONESCU, Conducătorul statului și Președintele Consiliului de Miniștri. Această mișcare politică și militară a avut la bază mai multe considerente, inclusiv dorința de recuperare a teritoriilor pierdute în vara anului 1940, Basarabia și nordul Bucovinei, în urma ultimatumului sovietic.
Eliberarea Basarabiei și a nordului Bucovinei
Operațiunile militare inițiale ale Armatei Române s-au concentrat pe eliberarea teritoriilor ocupate de Uniunea Sovietică. Aceste regiuni au fost ulterior reanexate și și-au reluat denumirea de Basarabia și nordul Bucovinei. Trupele române au luptat pe parcursul mai multor luni alături de armata germană.
Începutul campaniei pe Frontul de Est a implicat participarea activă a Armatei Române. Aceasta a avut un rol important în desfășurarea ulterioară a conflictului. Campania militară a continuat pe parcursul anilor 1941 și 1942.
Operațiunea militară a vizat, pe lângă recuperarea teritoriilor, și participarea la strategia Axei de a avansa spre est în Uniunea Sovietică. Frontul s-a extins pe sute de kilometri, implicând resurse umane și materiale considerabile din partea României.
Sursa: G4Media
