Un judecător din cadrul Tribunalului București este suspectat că ar fi folosit un program de inteligență artificială pentru a redacta o hotărâre. Avocatul uneia dintre părți a semnalat cenzurarea unor cuvinte considerate neadecvate, ceea ce a dus la solicitarea de clarificări din partea Curții de Apel București.
Acuzații de manipulare a probelor
Dosarul, în care DNA a investigat cinci persoane, printre care o funcționară de la Primăria Sectorului 1 și un polițist, s-a finalizat în primă instanță cu condamnări. Inculpații, acuzați de fapte de corupție legate de tranzacții imobiliare ilegale, au primit pedepse cuprinse între 2 ani și 8 luni de închisoare cu suspendare și 5 ani cu executare. Potrivit rechizitoriului, aceștia ar fi falsificat documente pentru a pune mâna pe locuințe nerevendicate sau aparținând Primăriei.
Procurorii au susținut că, după ce identificau proprietățile, inculpații întocmeau acte false, inclusiv contracte de vânzare-cumpărare și chiar titluri de proprietate. Ulterior, aceștia ar fi identificat persoane interesate să cumpere locuințele la prețuri modice, de la care ar fi pretins și primit sume considerabile de bani. Se pare că unul dintre acuzați a mituit un polițist.
În urma procesului, un inculpat a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare, iar polițistul la 4 ani. Funcționara de la primărie a primit 2 ani și 8 luni cu suspendare, iar o altă persoană implicată a fost condamnată la 3 ani cu suspendare. Un acuzat a scăpat, însă, datorită prescrierii faptelor.
Argumente și suspiciuni privind utilizarea AI
Apelul în acest caz a adus în discuție o chestiune inedită. Avocatul Alexandru Morărescu, care reprezintă una dintre părți, a susținut la Curtea de Apel București că a observat semne clare ale utilizării unui program de inteligență artificială în redactarea hotărârii Tribunalului București. Argumentul său principal a fost cenzurarea anumitor cuvinte și expresii.
Avocatul a subliniat că în hotărâre au fost modificate cuvinte din declarațiile martorilor, cum ar fi „manipulativă”, înlocuit cu o formă atenuată. Aceeași situație s-a regăsit și în cazul cuvântului „stipulat” și a expresiei „Sfatul Popular”. Morărescu a concluzionat că „în mod categoric s-a folosit un program de inteligență artificială”. Apărarea și-a exprimat suspiciunile cu privire la capacitatea programului de a interpreta probele și de a formula un raționament juridic.
Reacțiile și cererile instanței
Curtea de Apel București a cerut Tribunalului București să comunice dacă, într-adevăr, a fost folosită inteligența artificială la redactarea hotărârii. Procurorul de ședință a sugerat că aceste modificări ar putea fi rezultatul unor autocorectări, similare celor existente pe telefoane. Avocatul Morărescu a arătat că problema cenzurării cuvintelor evidențiază posibilele probleme ale hotărârii.
Avocatul a menționat că hotărârea este dezlânată, cu treceri de la un inculpat la altul fără o structură logică clară. Contactat, avocatul Alexandru Morărescu a menționat că folosirea AI în justiție nu este o noutate pentru el. El a relatat despre un potențial program care ar putea analiza declarațiile și rechizitoriile. Curtea de Apel București a admis cererea avocatului și a dispus o adresă către Tribunalul București pentru clarificări.
Până în prezent, Consiliul Superior al Magistraturii nu a emis un răspuns cu privire la existența unor astfel de programe.
