Liderii financiari globali, reuniți recent la Washington, au tras un semnal de alarmă cu privire la capacitatea limitată a instituțiilor financiare internaționale de a contracara efectele economice ale conflictelor geopolitice. Aceștia au remarcat o scădere a încrederii în rolul tradițional al Statelor Unite în gestionarea crizelor, conform informațiilor primite.
Dependența de Ormuz, o sursă de îngrijorare
Participanții la întâlnirile Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale au trecut rapid de la pesimism la un optimism moderat, alimentat de posibilitatea redeschiderii Strâmtorii Ormuz. Însă, acest optimism a fost umbrit de noile atacuri asupra navelor comerciale și blocarea din nou a traficului prin strâmtoare. Ormuz este o rută crucială pentru transportul global de petrol, gaze și alte materii prime.
FMI și Banca Mondială au promis finanțări de până la 150 de miliarde de dolari pentru statele în curs de dezvoltare, afectate de criza energetică globală. Totodată, au salutat reluarea cooperării cu guvernul interimar din Venezuela, după o pauză de șapte ani. Instituțiile au avertizat statele să evite stocarea excesivă de petrol și subvențiile costisitoare pentru combustibili, recunoscând totodată importanța evenimentelor geopolitice în modelarea economiei mondiale.
Economistul-șef al Băncii Africane de Dezvoltare, Kevin Chika Urama, a subliniat că „tensiunile geopolitice au devenit noua normalitate, iar incertitudinea în politicile economice a devenit o certitudine”. Ministrul de Finanțe al Arabiei Saudite, Mohammed Al-Jadaan, a exprimat îngrijorarea, afirmând că nu se va simți confortabil să prevadă o îmbunătățire a perspectivelor economice până când petrolierele nu vor putea circula liber prin Ormuz, cu costuri rezonabile de asigurare.
Prognoze economice revizuite și riscuri globale
FMI a revizuit ușor în scădere prognoza de creștere economică globală pentru 2026, la 3,1% în cel mai optimist scenariu. Avertismentul vine odată cu posibilitatea alunecării către un scenariu mai grav, cu o creștere de doar 2,5%. În cazul unui conflict prelungit în Orientul Mijlociu, instituția nu exclude intrarea economiei globale în recesiune.
Economia mondială abia începea să își revină după șocul tarifelor comerciale impuse de administrația Donald Trump, când războiul dintre Statele Unite, Israel și Iran a generat o nouă criză energetică. Miniștrii de Finanțe și reprezentanții băncilor centrale au subliniat că seria de crize globale, de la pandemia COVID-19 la războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, diminuează rolul Statelor Unite ca principal stabilizator al ordinii economice internaționale.
Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a propus o inițiativă coordonată a țărilor G20, FMI și Banca Mondială pentru a asigura aprovizionarea globală cu îngrășăminte. Pentru multe economii emergente, criza actuală aduce presiuni suplimentare asupra bugetelor, inflației și datoriei publice. Ministrul Finanțelor din Lesotho, Retselisitsoe Adelaide Matlanyane, a declarat că succesiunea rapidă de șocuri economice face dificilă planificarea pentru economiile mici și vulnerabile.
Oficialii europeni au accentuat importanța deblocării Strâmtorii Ormuz pentru stabilizarea economiei globale. Mai multe state își regândesc strategiile energetice și comerciale în contextul unei lumi fragmentate și al prețurilor ridicate ale energiei.
