Potrivit unui studiu realizat de platforma Mirro, nivelul de pregătire al companiilor din România în ceea ce privește implementarea transparenței salariale rămâne scăzut, în ciuda faptului că subiectul este deja pe agenda publică. Analiza arată un decalaj semnificativ între cunoștințele despre cerințele directivei europene și capacitatea efectivă a companiilor de a le pune în practică.
Datele colectate de la 150 de companii din diverse industrii indică faptul că doar un sfert dintre organizații afirmă că înțeleg clar implicațiile Directivei Europene privind transparența salarială. Restul, însă, recunosc un nivel scăzut de înțelegere la nivel operațional. În plus, aproape jumătate dintre companii, 49%, nu indică un responsabil clar pentru implementarea noilor cerințe, în timp ce 60% admit că nu au structuri salariale bine definite, ceea ce face dificilă compararea rolurilor și analiza echității salariale.
Subtitlu 1: directiva europeană și provocările naționale
Directivele europene impun o transparență mai mare în raportarea diferențelor salariale, cu accent pe justificarea acestora cu criterii obiective şi neutre din punct de vedere al genului. În România, însă, majoritatea companiilor nu pot explica de ce există diferențe salariale între angajați pe roluri similare. Doar 10% au o explicație clară și fiabilă asupra motivelor acestor diferențe, ceea ce indică o implicare insuficientă în procesul de conformare.
Specialiștii atrag atenția că, în lipsa unui sistem coerent pentru colectarea și interpretarea datelor despre remunerare, riscul de neconformitate crește considerabil. Potrivit cercetării, neadaptarea la cerințele directivelor UE poate duce nu doar la sancțiuni financiare, ci și la afectarea gravă a imaginii și a operațiunilor companiei. Termenul limită pentru implementare se apropie, iar diferența se va face în practică prin capacitatea companiei de a aduce dovezi concrete că respectă legislația.
Subtitlu 2: impactul insuficiente pregătiri
Lipsa de structuri organizatorice și de responsabilizare clară face dificilă restituirea unei imagini corecte asupra salariilor și justificate a diferențelor. Mai mult, aproape jumătate dintre companii nu au un responsabil denumit explicit pentru implementarea noilor cerințe, ceea ce poate duce la întârzieri sau la transmiterea unor informații incomplete autorităților.
De asemenea, studiul indică faptul că, în ciuda faptului că majoritatea organizațiilor conștientizează importanța conformării, nu dispun de resurse sau de procese interne eficiente pentru a demonstra transparent faptul că diferențele salariale se bazează pe criterii obiective și transparente. La nivel național, această situație stârnește temeri privind eventuale penalizări sau litigii.
O problemă majoră o constituie diferențele de salarii între angajați pe roluri similare, pe care majoritatea companiilor nu pot explica în mod clar. În timp ce Directiva Europeană stipulează că diferențele trebuie justificate, în România, nouă din zece organizații nu pot oferi o justificare pertinentă, fapt confirmat de datele studiului. În același timp, companiile recunosc că nu au structuri salariale bine definite, ceea ce complică procesul de comparare și analiză.
Studiul, publicat în luna decembrie 2025, evidențiază faptul că, deși companiile nu sunt nepăsătoare față de directivele UE, pregătirea pentru respectarea lor este, în mare parte, insuficientă. Presiunea pentru conformare crește, iar autoritățile pregătesc controale și sancțiuni pentru cele care nu vor respecta normele, pentru a stimula o mai bună transparență salarială.
