Majoritatea românilor preferă interacțiunea digitală completă cu autoritățile publice, o tendință care devine tot mai vizibilă în contextul transformării digitale a administrației din România. Această concluzie reiese din noua cercetare prezentată ieri, în cadrul evenimentului „Identitate: De la e-Book la Portofelul European”, organizat de Institutul Edge pentru a marca primului său an de activitate. Studiul, denumit AtlasIntel, oferă o imagine clară asupra percepțiilor românilor cu privire la digitalizarea serviciilor publice, și indică o deschidere crescută către soluțiile digitale în domeniul administrației.
Percepția publică asupra digitalizării serviciilor administrative
Rezultatele cercetării indică faptul că aproape 70% dintre români sunt favorabili ideii de a realiza toate formalitățile și interacțiunile cu instituțiile statului exclusiv online. Sociologul Barbu Mateescu, prezent la eveniment, a evidențiat faptul că „românii sunt tot mai încrezători în soluțiile digitale, apreciază temperatura de evoluție a serviciilor publice și nu mai văd în digitalizare o opțiune, ci o necesitate”. Această tendință de adoptare rapidă a tehnologiilor digitale pare să fie alimentată atât de dorința de confort, cât și de dezamăgirea față de birocrație.
Studiul compară, de asemenea, aceste rezultate cu datele din anii anteriori, ilustrând un mouvment clar către digitalizarea completă a serviciilor publice. În ultimii trei ani, procentul celor care susțin interacțiunea exclusiv digitală a crescut cu aproape 20%. O explicație esențială a acestei evoluții vine din încercarea guvernului de a digitaliza procesele administrative și de a reduce birocrația, precum și din dorința cetățenilor de a economisi timp și resurse.
Barajele și provocările unei tranziții digitale complete
Cu toate acestea, cercetarea nu evidențiază doar entuziasm, ci și anumite rezerve în rândul populației, în special în zonele rurale sau la nivelul populației mai în vârstă. Mulți respondenți consideră că, deși doresc digitalizarea, sunt încă reticenți oricât de sigur ar fi un serviciu electronic, având în vedere lipsa competențelor digitale sau a accesului la tehnologie.
„Este foarte important ca implementarea acestor servicii digitale să fie însoțită de un program de alfabetizare digitală și de un suport tehnic pentru toate categoriile de populație”, a punctat Mateescu. În plus, o altă provocare majoră este securitatea datelor și confidențialitatea informațiilor personale, aspecte care trebuie gestionate cu responsabilitate pentru a menține încrederea cetățenilor în digitalizare.
Contextul european și perspectivele pentru România
Din punct de vedere european, România a făcut progrese semnificative în domeniul digitalizării serviciilor publice, fiind inclusă în programe strategice precum Digital Europe și NextGenerationEU, menite să accelereze tranziția digitală. Însă, rămâne încă mult loc de îmbunătățire în ceea ce privește infrastructura și accesibilitatea pentru toate categoriile sociale.
Dezbaterea de la evenimentul de ieri a pus în discuție și direcțiile de dezvoltare viitoare, precum crearea unui portofel digital european, care să faciliteze identitatea digitală și plățile transfrontaliere. Astfel de inițiative sunt considerate esențiale pentru a face România să integreze în mod eficient avantajele digitalizării în viața de zi cu zi a cetățenilor.
În concluzie, cercetarea AtlasIntel reafirmă intenția majorității românilor de a adopta pe deplin comerțul și relațiile cu instituțiile publice în mediul digital. Cu toate acestea, pentru ca tranziția să fie cu adevărat reușită, autoritățile trebuie să continue eforturile de creștere a încrederii, securității și alfabetizării digitale. Așteptările sunt mari ca, în următorii ani, digitalizarea serviciilor publice să devină nu doar un obiectiv, ci o realitate palpabilă pentru toți românii.
Sursa: Business-review.eu
