Prețul motorinei atinge noi repere, iar pragul de 10 lei pe litru începe să fie perceput ca o normalitate, nu ca o excepție. Într-o realitate economică dominată de tensiuni geopolitice și de schimbări structurale, perspectivele de întoarcere la nivelurile de preț de dinainte de criza energetică sunt aproape inexistente. În acest context, consumatorii trebuie să se adapteze unor condiții de piață complet diferite față de cele pe care le-au trăit până acum.
Schimbare de regim în piața energiei
Dumitru Chisăliță atrage atenția asupra faptului că ne aflăm în fața unei transformări fundamentale a modului în care funcționează piața energiei. El explică: „Există momente în economie în care nu asistăm la o criză, ci la o schimbare de regim. 2026 este unul dintre acele momente. Iar în centrul lui stă un adevăr incomod, ignorat sistematic de piețe, politicieni și public: nu mai există un scenariu credibil în care motorina revine la niveluri ”ieftine”.”
Pentru mulți ani de acum înainte, pragul de 10 lei pe litru devine normă, nu excepție. Această schimbare de paradigmă vine la pachet cu o percepție eronată a funcționării principiilor ciclice pe piața energiei. „Ani la rând am fost învățați că energia funcționează ciclic: crește, scade, revine la medie. Este poate cea mai periculoasă presupunere care încă domină gândirea economică,” subliniază specialistul.
Pierderea mecanismelor tradiționale și impactul geopolitic
Unul dintre cele mai importante motive ale acestei transformări îl reprezintă distrugerea mecanismului globalizării energetice. Această ordine, care anterior asigura petrol ieftin din cele mai eficiente surse, a fost afectată profund de închiderea rafinăriilor, reducerea investițiilor și de tensiunile geopolitice. „Globalizarea energetică a fost distrusă, iar fluxurile nu mai sunt optimizate economic, ci filtrate politic. Nu mai contează doar cât costă petrolul, ci de unde vine și cât de ”sigur” este. iar siguranța costă. Mult,” explică Chisăliță.
Conflictul din Ucraina a avut un efect de catalizator, schimbând complet regulile jocului. Prețurile nu mai reflectă doar cererea și oferta, ci și riscul geopolitic, tensiunea și strategiile fiecărei națiuni. „Volatilitatea nu mai este o excepție, ci o componentă permanentă. Și, mai important, înseamnă că Europa plătește mai mult decât alții,” subliniază expertul, accentuând astfel dependența continentului de importurile de energie într-un context instabil.
Pe lângă factorii geopolitici, Europa se confruntă și cu o problemă de infrastructură: capacitatea de rafinare a fost drastic redusă. Rafinări închise, investiții amânate și dependența de importuri de produse finite fac ca, chiar dacă petrolul brut rămâne stabil, motorina să rămână în continuare scumpă.
Implicațiile politice și perspectivele viitoare
Un alt obstacol major în reducerea prețurilor la combustibili ține de nivelul ridicat al taxelor, inclusiv accizele și TVA-ul. „Chiar şi într-un scenariu optimist, există un element care nu dispare: taxarea. Accizele, taxele, supratazele, taxele la taxe, TVA-ul și extinderea mecanismelor de taxare a carbonului creează un „hard floor” – un nivel sub care prețul nu poate coborî,” afirmă Dumitru Chisăliță.
De asemenea, reacțiile autorităților publice tind să fie întârziate și mai degrabă orientate spre soluții temporare, mai ales în perioade de criză, decât spre reforme structurale. „Factorii politici în astfel de perioade nu sunt mai lucizi. Din contră. Costul electoral al recunoaşterii realității este prea mare. Este mai simplu să plafonezi temporar, să subvenţionezi punctual, să amâni deciziile dificile,” adaugă expertul.
Pe termen lung, riscurile rămân legate de durata conflictelor globale și de efectele economice ale acestora. „Motorina ieftină nu mai este un rezultat posibil al pieței. Este produsul unei lumi care a dispărut. Ceea ce trăim acum nu este o anomalie, ci noul echilibru: mai scump, mai instabil, mai politic,” concluzionează Dumitru Chisăliță, semnalând că această stare de fapt nu va suferi schimbări rapide, ci va avea implicații durabile asupra prețurilor și stabilității sectorului energetic.
Sursa: Playtech.ro
