Benjamin Netanyahu, prim-ministrul Israelului, a afirmat că statul evreu a „dejucat amenințarea unei invazii” din partea Hezbollah, în timpul unei vizite în sudul Libanului. Aceasta a fost prima sa călătorie în regiune de la începutul conflictului, pe 2 martie. Netanyahu a fost însoțit de ministrul Apărării, Israel Katz, și de șeful Statului Major israelian, locotenentul general Eyal Zamir.
Schimburi de focuri și măsuri de securitate
Înregistrarea video publicată de biroul premierului israelian îl arată pe acesta purtând o vestă antiglonț și înconjurat de soldați. El a subliniat că „războiul continuă, inclusiv în zona de securitate din Liban”. De asemenea, Netanyahu a menționat că au fost luate măsuri pentru asigurarea securității, incluzând crearea unei „zone tampon de securitate de opt până la zece kilometri” în interiorul teritoriului libanez. Aceasta are scopul de a proteja Israelul de atacurile lansate de Hezbollah.
La scurt timp după declarațiile lui Netanyahu, prim-ministrul libanez Nawaf Salam a declarat într-un discurs televizat că prioritatea sa este de a „opri acest război și a obține retragerea israeliană de pe întreg teritoriul nostru” prin negocieri.
Duminică, zece salve de focuri de armă au fost lansate din Liban spre Israel, dar nu au fost raportate victime. Hezbollah a intrat în conflictul din Orientul Mijlociu pe 2 martie, motivând că a vrut să riposteze la moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei. Khamenei a fost ucis în prima zi a ofensivei israeliano-americane împotriva Iranului, pe 28 februarie.
Război, negocieri și dezarmare
Israelul a răspuns cu atacuri aeriene în Liban și o ofensivă terestră în sudul țării. Netanyahu a reiterat că „mai sunt multe de făcut și le facem”, cu două zile înainte de întâlnirea oficialilor israelieni și libanezi la Washington. Sâmbătă, premierul a afirmat că Israelul dorește un acord de pace cu Libanul „care să dureze generații întregi”.
Israel Katz a subliniat că obiectivul principal este „dezarmarea Hezbollah”. El a adăugat că mișcarea „a ales să participe” la războiul din Orientul Mijlociu „și, prin urmare, trebuie să plătească prețul”.
Pe fondul acestor declarații, tensiunile în regiune rămân ridicate. O posibilă vizită a președintelui Nicușor Dan în Israel este luată în considerare. Un astfel de gest ar putea genera reacții diverse pe scena politică din România, mai ales în contextul actual, marcat de discursuri contradictorii ale liderilor politici români, precum Ilie Bolojan, Marcel Ciolacu sau George Simion.
