Conform Gândul: Oana Gheorghiu critică demersul PSD de formare rapidă a unui Guvern
Oana Gheorghiu, vicepremierul demis, a criticat, într-o postare pe Facebook din 5 septembrie, inițiativa Partidului Social Democrat de a accelera formarea unui nou Guvern, subliniind deteriorarea economiei românești din cauza crizei politice. Perioada de 123 de zile în care Ilie Bolojan a deținut funcția de premier interimar reprezintă cel mai lung interimat din istoria postdecembristă.
„Vai, vai, dar câtă grijă față de țărișoară s-a descoperit brusc la PSD! Zic dânșii că ei România are azi mare nevoie de guvern cu puteri depline. Că țara nu mai poate aștepta”, a afirmat Oana Gheorghiu.
Reacția vicepremierului demis la demiterea lui Bolojan
Vicepremierul demis a condamnat Partidul Social Democrat pentru moțiunea de cenzură care a dus la demiterea lui Ilie Bolojan, la data de 5 mai 2025. Gheorghiu a subliniat că nevoia de un guvern cu puteri depline a existat și în lunile precedente.
„Dar, domnilor de la PSD, oare România n-avea nevoie de Guvern și ieri? Dar alaltăieri n-avea nevoie? Dar în ultimele 4 luni? Atât au trecut de când PSD a pus România pe avarii, limitând capacitatea Guvernului de a interveni în problemele urgente ale țării”, a precizat Gheorghiu.
Gheorghiu susține că social-democrații nu s-ar fi opus creșterii taxelor, deși PSD a solicitat exceptarea pensionarilor cu venituri sub 3000 de lei de la plata CASS, în contextul măsurilor fiscale anunțate de Bolojan în 2025.
„N-a avut PSD nicio tresărire când s-au mărit taxele ca să acoperim gaura în buget săpată tot de către ei”, afirmă Oana Gheorghiu.
Măsurile de austeritate propuse de Bolojan, care au inclus reduceri în sectoarele educației și sănătății, alături de creșteri de taxe, sunt definite de Oana Gheorghiu drept „reformă reală”. Ea critică refuzul social-democraților de a colabora cu liderul PNL.
„Dar când și-au dat seama că Ilie Bolojan vrea să facă reformă din-aia reală, nu doar pe hârtie, cu reorganizarea administrativă, cu comasarea instituțiilor și eliminarea privilegiilor, atunci au realizat că nu se poate guverna cu Bolojan.”
Gheorghiu acuză un „complot” în PNL
Oana Gheorghiu a vizat și membrii Partidului Național Liberal considerați „dizidenți”, care au susținut candidatura lui Adrian Veștea pentru funcția de premier. Aceștia sunt acuzați de Gheorghiu că ar fi fost parte dintr-un „complot”.
„Credeau că scapă de el rapid, cu ajutorul „colegilor” din PNL ahtiați de funcții și sinecuri. Ba un alt „coleg” s-a și scăpat public recunoscând că planul inițial era să scape de Bolojan de înainte de Paște”, a declarat Gheorghiu.
Opoziție fermă față de un Guvern PSD
În final, Gheorghiu și-a exprimat ferm opoziția față de formarea unui Guvern condus de PSD, pe care îl acuză de „incompetență”.
„Un nou guvern format de PSD n-ar face decât să agraveze o situație și așa foarte dificilă. România n-are nevoie de și mai multă corupție, incompetență și iresponsabilitate. România are nevoie de un Guvern care să muncească pentru românii cinstiți”, a mai afirmat Oana Gheorghiu.
Propuneri pentru funcția de premier din partea principalelor partide
Partidul Național Liberal a înaintat numele europarlamentarului Siegfried Mureșan ca propunere pentru funcția de premier, în cadrul alianței PNL-USR-UDMR. Anterior, s-a vehiculat și posibilitatea susținerii unui guvern minoritar PSD, cu Sorin Grindeanu premier.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul său dorește să își asume guvernarea și negociază pentru a obține cele 233 de voturi necesare învestirii viitorului Executiv.
Termenul pentru o nouă desemnare pentru funcția de premier a fost amânat, tacit, de către primarul general Nicușor Dan și liderii partidelor parlamentare, către o dată neprecizată din toamnă.
Ilie Bolojan deține recordul pentru cel mai lung interimat
La data de 16 iulie 2026, Guvernul condus de Ilie Bolojan a stabilit un nou record, devenind cel mai longeviv interimat guvernamental din istoria postdecembristă a României, depășind un record vechi de aproape 17 ani.
România se confruntă cu o perioadă de profundă criză guvernamentală, accentuată de criza energetică și de intensificarea alertelor de securitate în contextul conflictului din regiune.
Sursa: Gândul
