În Săptămâna Mare, dincolo de ritualurile religioase, satele din România păstrează obiceiuri străvechi. De la Joimarii din Oltenia, la Prăgșorul din Ardeal sau tradițiile din Dobrogea, oamenii respectă datinile moștenite din generație în generație. Aceste practici, adesea mai puțin cunoscute, dezvăluie o latură a spiritualității populare, profund legată de ciclul vieții și al morții.nn
Joimari: o noapte de rătăcire a sufletelor
În Oltenia și în unele zone din Timocul Sârbesc, în noaptea de Joimari, granița dintre lumea celor vii și cea a morților pare să se estompeze. Se crede că în acest moment porțile Raiului și Iadului se deschid, permițând spiritelor celor plecați să revină la casele lor. Ele rămân alături de cei dragi până la Înălțare, când se întorc în lumea de dincolo.nn
În satele din Dolj, inclusiv Ohaba și Salcia, ritualul începe încă de miercuri, cu pregătirea meselor și aprinderea focurilor. În Joia Mare, femeile merg la cimitir cu tămâie și resturi vegetale, aprinzând focuri la morminte pentru a călăuzi sufletele. „Focurile morţilor” încearcă să menţină un echilibru între cele două lumi; se aprind din lemnele unor arbori sacri, asociaţi cultului strămoşilor”, spune Amelia Etegan, șef Secția pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj.nn
În sudul județului Dolj, la Bechet, se practică ”vărsatul ritual de apă”. Femeile aruncă apă sub arcadele de salcie, pentru fiecare mort strigat pe nume. Lumânările aprinse plutesc pe apă, simbolizând călăuzirea sufletelor. Ritualul continuă la cimitir, unde se împart bucate de post în memoria celor dispăruți.nn
Prăgșorul din Țara Moților și tradițiile dobrogene
În Țara Moților, în special în comuna Bistra, din județul Alba, se mai practică Prăgșorul, cunoscut și sub numele de „Toaca Paștilor”. Un grup de tineri necăsătoriți, numiți „crai”, au responsabilitatea de a păzi toaca. Paza toacei reprezintă o probă de responsabilitate și maturizare socială. În timpul obiceiului, se folosesc țevi pentru „pușcături”, simbolizând solemnitatea sărbătorii.nn
În Dobrogea, după slujba de Înviere, credincioșii merg la cimitir să ducă Lumină celor dragi. În unele comunități, se „întinde masa” pe morminte, împărțind bucate pascale. În Tulcea, tradiția impune ca alimentele sfințite să fie consumate abia spre prânz. În Constanța, masa de Paște este pregătită după miezul nopții.
În Dobrogea, este o datină ca de Paște să porți sau să cumperi un lucru nou, simbol al renașterii. În unele zone din Moldova, tinerii se spală pe față cu apă în care a stat un ou roșu, pentru a fi sănătoși tot anul.nn
Obiceiuri pascale în Sibiu și Mediaș
Sașii au adus în zona Sibiului obiceiul stropitului, în timp ce în satele din Mărginime, ouăle roșii sunt câștigate într-un joc cu mingea. Un alt joc, numit „la noroc”, implică aruncarea monedei spre un ou roșu.
În Mediaș, în prima zi de Paști, locuitorii se adună pentru jocul de oină, iar alții, la aceeași oră, sărbătoresc Paștile prin „țuru”, un joc similar oinei.nn
În dimineața primei zile de Paști, copiii caută ouă ascunse de iepuraș, perpetuând astfel tradiții locale. Profesorul dr. Claudia Banea subliniază importanța acestor obiceiuri în lucrarea „Tradiții și obiceiuri”, publicată în 2013 la Sibiu.
